Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut marți că lucrează în condiții extreme de presiune la noua lege a salarizării, dar a avertizat că situația actuală este rezultatul amânărilor din guvernele anterioare. El a transmis un mesaj direct sindicatelor: să reflecteze de ce nu au impus mai multă presiune atunci când existau condiții propice pentru adoptarea reformei, potrivit Digi24.
Legea salarizării, blocată din 2022 din motive politice.
Pîslaru a explicat public de ce reforma a ajuns să fie redactată în regim de urgență, în condițiile unui Guvern cu puteri limitate.
„Să nu credeți că era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri”, a spus ministrul, adăugând că proiectul a fost pornit în 2022, oprit în 2023, reluat în 2024, oprit din nou în 2025, pentru ca fostul ministru Florin Manole să-l reia în decembrie 2025.
Potrivit ministrului interimar, motivul principal al blocajelor repetate a fost teama politică de a repoziționa salarial demnitarii față de restul funcționarilor publici: „Nimănui nu-i convenea să spună că grila de demnitari ar trebui să fie aliniată cu celelalte grile”.
🗞️ Citește și Acestea
Pîslaru apără proiectul și promite transparență totală.
Ministrul a subliniat că reforma salarizării nu este doar o măsură de eficiență bugetară, ci o necesitate structurală pentru cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public.
El a menționat că adoptarea legii ar genera o economie de 707 milioane de euro pentru bugetul de stat și că sporul de fonduri europene — unul dintre cele mai controversate — rămâne securizat în proiect. Potrivit Agerpres, reforma se bazează pe trei principii esențiale: protejarea veniturilor, disciplină bugetară și aplicare integrală de la 1 ianuarie 2027.
„Sunt gata să iau orice critică, de oriunde. Procedurile de consultare vor fi super transparente, lucrurile acestea fac bine administrației publice”, a afirmat Pîslaru.
Sindicatele reclamă lipsa consultărilor, ministrul răspunde direct.
Principala nemulțumire a sindicatelor vizează absența consultărilor formale pe proiect. Pîslaru a confirmat că nu a existat o procedură clasică de transparență decizională, dar a explicat că nici nu este posibil în contextul unui guvern fără puteri depline și cu un termen de trei săptămâni.
Totodată, ministrul le-a adresat sindicatelor un mesaj tranșant: „Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune. Nu am văzut o presiune extraordinară ca proiectul să iasă din 2022 încoace”.
El a îndemnat la solidaritate în loc de conflict: „Nu suntem unii împotriva celorlalți, ci pur și simplu suntem parte a unei singure echipe, echipa România”.
Proiectul legii salarizării urmează să fie dezbătut în Parlament, termenul asumat prin PNRR pentru promulgare fiind 31 august 2026.
