Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dorel Onaca Cernavodă este numele care a dominat discuția publică în ziua deconectării Unității 2 a centralei nucleare, după ce expertul în salvări maritime a acuzat autoritățile că nu au anticipat criza hidrologică de pe Dunăre. Potrivit Digi24, autoritățile au recunoscut deja că soluțiile aplicate în prezent sunt doar măsuri provizorii, menite să câștige timp.
„Tot timpul zona era colmatată”, susține expertul
Dorel Onaca afirmă că a lucrat ani de zile la pompele care asigurau apa de răcire pentru centrala de la Cernavodă și că problemele de colmatare din zonă erau cunoscute de mult timp. „Am lucrat atâția ani la pompele care trăgeau apa de răcire pentru Centrala de la Cernavodă. Tot timpul, zona respectivă era colmatată”, a declarat Onaca la România TV.
Expertul susține că nivelul Dunării nu a scăzut brusc, ci treptat, iar autoritățile aveau la dispoziție prognoze hidrologice pe termen de câteva săptămâni. „Autoritățile aveau prognozele. Dunărea nu scade într-o singură zi. Există prognoze pentru două sau trei săptămâni”, a spus el.
Critici la adresa intervenției cu barje pe brațul Bala
Pentru a limita scăderea nivelului apei în zona centralei, autoritățile au scufundat patru barje în brațul Bala și au intervenit asupra unui prag de piatră natural, într-o operațiune care a durat mai multe zile, potrivit G4Media. Măsura a produs o creștere temporară a nivelului apei, insuficientă însă pentru a compensa debitul extrem de redus al fluviului.
🗞️ Citește și Acestea
Dorel Onaca contestă eficiența acestei soluții. „Dunărea nu poate fi deviată, mai ales în zona aceea. Nu poți devia fluviul într-un loc în care are o lățime de 500 de metri sau chiar aproape un kilometru, folosind două barje”, a afirmat expertul, care consideră că ar fi fost necesar un baraj propriu-zis pentru un rezultat real.
„Acea stâncă naturală este mama acestui canal”
Expertul a criticat dur și decizia de a interveni asupra formațiunii de piatră Pârjoaia, din zona brațului Bala, pe care o consideră esențială pentru configurarea naturală a debitului. „Acea stâncă naturală este, de fapt, «mama» acestui canal. Datorită acelei stânci s-a format canalul natural. Acolo era ca o ecluză. Acea stâncă nu trebuia dărâmată”, a spus Onaca.
Autoritățile implicate în operațiunile hidrotehnice nu au reacționat, până acum, la aceste critici. Potrivit Digi24, reprezentanții Apelor Române au explicat anterior că lucrările de dragaj și scufundarea barjelor au fost gândite ca soluții de urgență, în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul superior al Dunării.
Soluția pe care expertul spune că autoritățile trebuiau să o aibă deja pregătită
Potrivit lui Dorel Onaca, centrala ar fi trebuit să dispună din timp de pompe de mare capacitate, capabile să compenseze reducerea debitului disponibil pentru sistemul de răcire. „Pompele care trebuiau pregătite pentru o eventuală situație de avarie, cum este cea de acum, trebuiau să fie disponibile de mult timp. Nu trebuiau aduse de alți specialiști, ci pregătite chiar de cei de la Cernavodă”, a mai spus acesta.
România rămâne, temporar, fără energie nucleară
Odată cu deconectarea Unității 2, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, Unitatea 1 fiind scoasă din funcțiune încă din luna iulie. Nuclearelectrica a precizat în repetate rânduri că oprirea controlată este o măsură preventivă, aplicată conform procedurilor de siguranță nucleară, și că nu reprezintă un pericol pentru populație sau pentru mediul înconjurător.
Rămâne de văzut dacă evoluția debitului Dunării în zilele următoare va permite repunerea în funcțiune a reactorului mai devreme decât estimările actuale, sau dacă acuzațiile privind lipsa de pregătire vor genera o anchetă oficială asupra modului în care a fost gestionată criza.
