Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Foștii miniștri de Finanțe Adrian Câciu și Florin Cîțu au reacționat vehement după publicarea datelor Institutului Național de Statistică privind prăbușirea consumului în ianuarie, avertizând că România se confruntă cu o criză economică și socială de proporții. Cei doi oficiali, deși din tabere politice diferite, au ajuns la aceeași concluzie alarmantă: țara traversează o recesiune severă pe care Guvernul refuză să o recunoască.
Cifrele publicate marți de INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie față de decembrie și cu 9,1% față de ianuarie 2025. Este a șasea lună consecutivă de declin, un semn clar că economia românească se confruntă cu probleme structurale grave, conform analizelor economice.
Adrian Câciu: Bugetul nu răspunde la șocurile economice actuale.
Fostul ministru de Finanțe din guvernarea PSD, Adrian Câciu, a publicat o analiză detaliată pe Facebook în care descrie situația economică actuală drept o „criză socială”. El critică dur strategia bugetară a Executivului condus de Ilie Bolojan, susținând că aceasta se bazează pe prognoze depășite.
„Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populației pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula”, a scris Câciu.
🗞️ Citește și Acestea
Acesta ridică întrebări incomode despre construcția bugetului de stat pentru 2026. El susține că Guvernul a prezentat un buget bazat pe o prognoză veche, realizată înainte ca datele despre recesiune să devină evidente. „Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea! Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie dacă tot l-au construit pe o prognoză depășită?”, a întrebat retoric fostul oficial.
Câciu mai critică faptul că bugetul nu răspunde la cele două șocuri majore pe care România le traversează: șocul inflaționist și recesionist pe plan intern, precum și șocul conflictului din Iran care perturbă piețele energetice globale. „Ai fi presupus că, dacă tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta. Nu exista. E un buget contabil, făcut să se închidă din pix, pe fonduri europene”, a adăugat acesta.
Florin Cîțu acuză Guvernul de propagandă economică.
În aceeași zi, fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a avut o reacție la fel de dură, dar mai concisă. El a subliniat gravitatea faptului că România înregistrează șase luni consecutive de scădere a consumului, în timp ce Guvernul continuă să mențină o prognoză de creștere economică de 1% pentru 2026.
„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere! Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum”, a scris Cîțu pe rețelele sociale.
El a acuzat direct Executivul că nu mai face analiză economică reală, ci doar propagandă. „Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă”, a conchis fostul ministru liberal.
Critici asupra priorităților bugetare: magistrați versus categorii vulnerabile.
Adrian Câciu a criticat și deciziile de alocare bugetară ale Guvernului, subliniind că se găsesc fonduri pentru creșteri salariale la magistrați, în timp ce categoriile vulnerabile sunt ignorate. „Se dau bani la magistrați dar nu se găsesc bani pentru cei sunt cu adevărat vulnerabili. Venitul mediu la magistrați este de circa 18.000 lei net/lună”, a menționat acesta.
De asemenea, fostul ministru PSD avertizează că există un risc semnificativ de nerealizare a veniturilor bugetare estimate, în special din fonduri europene PNRR. „Deși, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune că nu s-au supraestimat veniturile, există un risc de nerealizare a unor venituri (în special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB. Nu este deloc bine! Din contră, e grav!”, a conchis Câciu.
Datele INS confirmă temerile celor doi foști miniștri. Scăderea consumului de 3,7% în serie ajustată față de luna precedentă și de 6,5% față de ianuarie 2025 arată că românii au intrat într-o fază de austeritate severă. Produsele nealimentare au fost cel mai afectate, cu o scădere de 7,9% anual, urmate de carburanți cu 4,8% și produse alimentare cu 3,0%.
