Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Administrația Prezidențială a anunțat semnarea Memorandumului Just.AI, un document prin care toate instituțiile sistemului judiciar românesc se angajează să integreze responsabil inteligența artificială în actul de justiție. Evenimentul a avut loc la Palatul Cotroceni, în cadrul primei ediții a Forumului „Just.AI”, organizat de Ziua Europei, potrivit Stiripesurse.ro.
Ce este Memorandumul Just.AI și ce prevede.
Este pentru prima dată când toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit la invitația președintelui Nicușor Dan pentru a discuta principiile utilizării inteligenței artificiale în actul de justiție.
Documentul stabilește constituirea unui mecanism permanent de dialog interinstituțional și expertiză multidisciplinară. Memorandumul pleacă de la constatarea că sistemul judiciar se confruntă cu deficit de resurse umane și cu creșterea volumului de activitate, iar instrumentele de inteligență artificială pot contribui la eficiență și reducerea costurilor, cu condiția respectării drepturilor fundamentale și a independenței justiției.
Un principiu central al documentului este că puterea de decizie trebuie să aparțină „exclusiv Omului”, iar rezultatele generate de instrumentele de AI nu pot substitui sau condiționa judecata proprie a magistratului.
🗞️ Citește și Acestea
Declarațiile președintelui Nicușor Dan.
În mesajul transmis participanților, Nicușor Dan a subliniat că provocarea esențială nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate în justiție, ci cu ce reguli și garanții.
„Inteligența artificială începe să fie utilizată în activități care, până de curând, erau considerate exclusiv umane. Problema nu mai este dacă AI va fi folosită, ci în ce condiții”, a afirmat președintele.
El a insistat că actul de justiție trebuie să rămână unul de responsabilitate umană, întemeiat pe independență și imparțialitate.
Grupuri de lucru, calendar și proiecte pilot.
Memorandumul prevede constituirea mai multor grupuri permanente de dialog. Primul grup include Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției. Al doilea grup reunește Parchetul General, DNA, DIICOT și structuri ale MAI. Curtea Constituțională formează un grup dedicat contenciosului constituțional.
Instituțiile semnatare trebuie să desemneze câte un reprezentant în termen de 15 zile de la semnare. Ședințele grupurilor vor fi lunare, primele sesiuni fiind programate în 13 și 14 mai 2026.
Până la 5 octombrie 2026, grupurile trebuie să elaboreze rapoarte de diagnostic instituțional, care vor identifica nevoile reale ale sistemului și riscurile asociate integrării AI. Pe parcursul anului 2026 și la începutul lui 2027, se vor analiza soluții tehnologice concrete și, potențial, se vor lansa proiecte pilot în instanțe și parchete.
📅 CRONOLOGIE:
- Mai 2026: primele ședințe ale grupurilor de lucru (13–14 mai)
- 5 octombrie 2026: termen pentru rapoartele de diagnostic
- 2026–2027: evaluarea soluțiilor tehnologice și proiecte pilot
- 2027: a doua ediție a Forumului Just.AI și planul național de acțiune
Cine a semnat documentul.
Printre semnatarii memorandumului se numără Președintele României, Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Parchetul General, DNA, DIICOT, Poliția Română, Uniunea Națională a Barourilor din România, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și mai multe institute ale Academiei Române.
Prin acest demers, România își propune să participe activ la dezbaterea europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare centrată pe om și pe transparență instituțională. Primul test real va fi calitatea rapoartelor de diagnostic preconizate pentru toamnă.
