Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Conducerea CSM, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Parchetului General a stabilit, la 12 mai 2026, printr-o întâlnire neanunțată public, că magistrații vor continua să primească în 2026 o diurnă de 2% din salariul brut pe zi — nu 23 de lei pe zi, plafonul impus de Legea 141/2025 pentru toți bugetarii. Documentul intern al acestei decizii a fost obținut și publicat de G4Media.
O întâlnire secretă și o minută cu consecințe directe.
Reuniunea a avut loc pe 12 mai 2026 și i-a reunit pe Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Cristina Chiriac, procuror general al României. Nicio instituție participantă nu a anunțat public această întâlnire, iar aceasta nu apare pe site-urile oficiale ale instituțiilor implicate.
Concluziile discuției au fost consemnate într-o minută adoptată la finalul reuniunii. Tema centrală: cum se aplică Legea 141/2025, primul pachet de reforme al Guvernului condus de Ilie Bolojan, în privința diurnelor acordate magistraților detașați sau delegați.
Conflictul dintre două acte normative.
Situația a pus față în față două reglementări cu prevederi contradictorii. OUG 27/2006 stabilea o diurnă de 2% pe zi din salariul brut pentru magistrații delegați sau detașați. Legea 141/2025 a impus, pentru tot personalul bugetar, inclusiv magistrați, un plafon unic de 23 de lei pe zi pentru 2026.
🗞️ Citește și Acestea
Cei trei semnatari ai minutei au interpretat OUG 27/2006 drept normă specială, cu prioritate față de legea generală adoptată de Guvernul Bolojan. Pe baza acestei interpretări, pe 14 mai 2026, președintele CSM Liviu Odagiu a emis o decizie oficială prin care a confirmat că magistrații detașați sau delegați beneficiază și în 2026 de diurna de 2% din brut, potrivit HotNews.ro.
Voci critice din interiorul sistemului.
Cel puțin doi magistrați consultați de G4Media au contestat public această interpretare, solicitând anonimatul pentru a nu fi supuși represaliilor. Aceștia au susținut că argumentația celor trei șefi ai Justiției este excesivă și că au selectat din practica judiciară doar interpretările convenabile menținerii beneficiilor actuale.
Un alt magistrat a mers mai departe, susținând că tocmai Legea 141/2025, aplicabilă strict pentru 2026, ar putea fi considerată norma specială — nu OUG 27/2006, care reprezintă cadrul general. Potrivit acestei viziuni, raționamentul din minută ar fi inversat. Decizia nu a fost comunicată public de nicio instituție participantă, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre transparența procesului decizional.
Un precedent cu implicații bugetare.
Diferența dintre diurna de 2% din salar brut și plafonul de 23 de lei pe zi este semnificativă în termeni financiari. Un magistrat cu o indemnizație brută medie poate primi, prin aplicarea procentului, de câteva ori mai mult față de plafonul bugetar stabilit pentru restul angajaților de stat. Prin decizia luată la nivelul celor trei instituții, sistemul judiciar s-a autoexceptat de la una dintre măsurile de austeritate asumate de Guvernul Bolojan în fața partenerilor internaționali.
Decizia vine pe fondul unor tensiuni existente între sistemul judiciar și executiv, inclusiv pe tema pensiilor magistraților și a reformelor salariale, și poate alimenta percepția că magistratura se consideră deasupra regulilor comune aplicabile bugetarilor.
