România se confruntă cu unul dintre cele mai severe episoade de secetă la Cernavodă din ultimele decenii, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit Mediafax. Declarațiile au venit după oprirea, pe rând, a ambelor reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, din cauza scăderii dramatice a debitului Dunării.
De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă
Reactorul 1 al centralei a fost oprit primul, iar Reactorul 2 a urmat la scurt timp, ambele din cauza nivelului scăzut al apei necesare pentru răcirea instalațiilor. Potrivit Ziare.com, decizia a fost una preventivă, aplicată conform procedurilor stabilite pentru situații de secetă severă.
Diana Buzoianu a explicat că avertismentele privind scăderea debitului au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), instituție aflată în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. „INHGA a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare”, a declarat ministra la B1 TV.
Cel mai mic debit din istorie, aproape atins.
Ministra a subliniat gravitatea situației prin comparație cu recordurile istorice ale debitului Dunării. „Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a spus Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, un astfel de fenomen nu poate fi gestionat decât prin aplicarea măsurilor deja prevăzute în procedurile de protocol, inclusiv cele specifice sectorului energetic. Ministra a respins totodată afirmațiile care minimalizează problema resurselor de apă, catalogându-le drept dezinformare.
🗞️ Citește și Acestea
Efectele secetei asupra comunităților din România
Diana Buzoianu a atras atenția că fenomenul afectează tot mai multe localități din țară, unde apar deja restricții naturale la apă, din cauza scăderii resurselor disponibile. Ea a subliniat necesitatea ca adaptarea la schimbările climatice să devină o prioritate pentru autorități, nu doar o măsură reactivă în momente de criză.
Ministra a explicat și de ce ploile recente înregistrate în România nu au dus la o creștere semnificativă a debitului Dunării: fenomenele extreme aduc precipitații concentrate pe perioade scurte, iar fluviul este alimentat din mai multe state care se confruntă, la rândul lor, cu secetă.
Dragarea Dunării, o soluție insuficientă pentru actuala criză
Întrebată dacă lucrări precum dragarea albiei ar putea reduce efectele secetei, Diana Buzoianu a spus că amploarea fenomenului actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții. Potrivit datelor citate de ProTV, cel mai scăzut debit istoric al Dunării la intrarea în țară a fost înregistrat în 1985, la 1.400 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna iulie este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.
Ce urmează pentru sistemul energetic național
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă ridică întrebări legate de securitatea energetică a României în perioada următoare, mai ales în contextul unui consum ridicat de energie pe timp de vară. Compania care operează centrala a precizat că menținerea reactoarelor în stare oprită nu are impact asupra securității nucleare sau a personalului, măsura fiind una strict preventivă.
Autoritățile urmează să monitorizeze evoluția debitului Dunării în perioada următoare, prognozele INHGA indicând o posibilă scădere suplimentară către pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă.
Reactorul 1 al centralei de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în 1996 și a livrat, până în prezent, peste 149 de milioane de MWh de energie, la un factor de capacitate de peste 90%, unul dintre cele mai ridicate la nivel global pentru un reactor nuclear. Aceasta este doar a doua situație din istoria centralei în care seceta a impus oprirea unui reactor, ceea ce arată caracterul excepțional al fenomenului hidrologic actual.
Situația readuce în discuție și dependența sistemului energetic național de resursele de apă, într-un context în care schimbările climatice generează tot mai frecvent episoade extreme, atât de secetă, cât și de precipitații concentrate pe perioade scurte.
