Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cristian Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a avertizat miercuri că răspunsul NATO la solicitarea României de întărire a apărării antidronă este insuficient, potrivit Digi24. Declarațiile vin după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de miercuri, dedicată securității în Marea Neagră, convocată la inițiativa României.
România cere sisteme antidronă pe flancul estic.
Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic s-a desfășurat la Bruxelles și a fost dedicată situației de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor repetate cu drone care au afectat teritoriul românesc la Galați și Constanța.
În numele României, ambasadorul Dan Neculăescu a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare ale flancului estic, inclusiv suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor. Potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan, în cadrul discuțiilor a fost agreată accelerarea proiectelor NATO în materie de răspuns la amenințările cu drone, astfel încât măsurile concrete să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara, programat pe 7-8 iulie, conform Mediafax.
Diaconescu califică drept „preocupant” comunicatul NATO.
La finalul reuniunii, NATO a transmis că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Consilierul prezidențial a apreciat pozitiv intervențiile lui Nicușor Dan, dar a subliniat că un simplu comunicat nu este suficient.
🗞️ Citește și Acestea
„Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat”_, a declarat Cristian Diaconescu la Digi24.
Acesta a evidențiat că incidentele de la Galați și Constanța au arătat deficite majore în implementarea deciziilor fundamentale ale NATO privind descurajarea și apărarea pe flancul estic. A subliniat totodată că în același interval în care dronele cădeau pe teritoriul românesc, Federația Rusă a dislocat arme nucleare active în Belarus, la frontiera cu Polonia, un gest pe care l-a calificat drept „fără precedent”_.
Contextul regional: arme nucleare în Belarus și negocieri europene.
Diaconescu a plasat incidentele românești într-un context european mai larg, menționând că la Londra se desfășoară întâlniri între marile puteri europene și conducerea Ucrainei privind posibile negocieri cu Rusia, mediate european și american.
„Americanii, pe de o parte, au transmis un mesaj foarte preocupant în legătură cu retragerea militară în situații de criză, dar, în egală măsură, discută disponibilitatea europeană din Flancul estic privind amplasarea armelor nucleare”_, a spus fostul ministru de Externe.
Comparativ, el a citat exemplul Finlandei, care „se pregătește foarte serios”, al Greciei care „își antrenează recruții pentru războiul cu drone”, și al Poloniei, care a implementat deja un plan național de apărare pe 500 de kilometri.
În ceea ce privește sistemul SAFE, Diaconescu a menționat că acesta ar putea fi implementabil din 2027, subliniind că situațiile de securitate se produc zilnic. „A mai fost doborâtă de poliția aeriană a Alianței Nord-Atlantice o dronă în Letonia și a mai apărut o explozie ciudată în Republica Moldova. Deci, practic zilnic se întâmplă ceva”_, a concluzionat consilierul prezidențial.
Summitul NATO de la Ankara rămâne momentul-cheie în care România speră să obțină angajamente concrete din partea aliaților pentru consolidarea apărării antidronă pe flancul estic.
–
