Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial, a lansat un avertisment privind securitatea energetică a României, afirmând că o recunoaștere de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc ar putea pune în pericol extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, potrivit G4Media. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 29 noiembrie 2025, într-o emisiune la Digi24.
Riscuri pentru delimitarea spațiilor maritime.
Fostul șef al diplomației române a explicat că o eventuală recunoaștere politică a apartenenței Crimeei la Federația Rusă ar putea repune în discuție întreaga procedură de delimitare a spațiilor maritime în Marea Neagră. „Dacă ar apărea, să spunem, o recunoaştere de facto – nu prea se înţelege ce înseamnă recunoaşterea de facto şi nu de jure – a apartenenţei Crimeei la Federaţia Rusă, practic ar putea fi pusă în discuţie şi întreaga procedură de delimitare a spaţiilor maritime în Marea Neagră„, a declarat Diaconescu.
Diplomatul a subliniat că nu se știe care ar fi perspectiva Rusiei cu privire la operațiunile economice ale României din Marea Neagră, relatează Digi24. În condițiile în care flota rusă ar reveni la Sevastopol fără restricții, în urma unui eventual acord de PACE, Moscova ar putea acționa conform propriilor interese în zonă.
Neptun Deep: proiectul strategic al României.
Avertismentul vine în contextul în care România se pregătește să devină un jucător major pe piața energetică europeană prin proiectul Neptun Deep. Platformele de extracție urmează să înceapă exploatarea în 2027, potrivit planificării actuale, iar zăcământul ar putea acoperi cea mai mare parte a necesarului european de gaze naturale.
🗞️ Citește și Acestea
„În 2027, sperăm, platformele Neptun Deep şi platformele continentale vor începe exploatarea. Dacă hidrocarburile vor reuşi să fie folosite de noi, împreună cu norvegienii cred că acoperim cea mai mare parte a necesarului european„, a explicat Diaconescu.
Proiectul Neptun Deep, dezvoltat în parteneriat egal de OMV Petrom și Romgaz, implică o investiție totală de 4 miliarde de euro. Forajul primei sonde de exploatare a început în martie 2025, iar producția comercială este programată să debuteze în 2027, contribuind cu aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual la producția de gaze a României.
Implicațiile geopolitice și economice.
Fostul ministru a atras atenția asupra vulnerabilității pe care o reprezintă dependența de stabilitatea geopolitică din regiune. „În condiţiile în care teoretic, fără niciun fel de altă nuanţare, discutăm de un tip de pace în Marea Neagră, deci flota rusă va reveni la Sevastopol, nimeni nu-i va putea ataca pentru că, nu-i aşa, există un anumit tip de acord reciproc, iar ei vor putea face ceea ce vor dori„, a avertizat Diaconescu.
Declarațiile vin după ce presa internațională, inclusiv cotidianul britanic The Telegraph, a relatat vineri că emisarii președintelui american Donald Trump ar urma să meargă la Moscova cu o propunere de acord de pace în care Washingtonul ar recunoaște controlul Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate, printre care și Crimeea, pe care Kremlinul a anexat-o ilegal din 2014.
Securitatea energetică a României, în joc.
România se află într-o poziție strategică pentru securitatea energetică europeană. Neptun Deep este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră și primul de mare adâncime din România. Se estimează că va aduce venituri de circa 20 de miliarde de euro la bugetul de stat pe durata de viață a proiectului.
Contextul geopolitic actual și evoluțiile din războiul ruso-ucrainean fac ca avertismentele lui Cristian Diaconescu să capete o relevanță aparte pentru viitorul energetic al țării. Decizia privind statutul Crimeei în cadrul eventualelor negocieri de pace ar putea avea implicații directe asupra capacității României de a exploata resursele naturale din zona economică exclusivă a Mării Negre.
