Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat pe 16 iulie hotărârea în cauza „Lin II”, potrivit Adevărul, iar decizia a stârnit reacții dure din partea unor deputați USR, care acuză Înalta Curte de Casație și Justiție de favorizarea impunității.
Ce a stabilit Curtea de la Luxemburg
Hotărârea Lin II confirmă faptul că instanțele naționale nu mai POT aplica interpretarea Înaltei Curți privind prescripția în cauzele care vizează fraude grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, atunci când această interpretare ar duce la încetarea procesului penal. Curtea a stabilit, pentru prima dată explicit, că orice fraudă ce depășește 50.000 de euro este considerată automat gravă, potrivit comunicatului oficial al CJUE.
Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, a explicat pentru Adevărul că decizia continuă, în esență, linia hotărârii anterioare, Lin I, din 2023. „Cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023. Nu mi se pare că situația se schimbă semnificativ”, a declarat avocatul.
Potrivit lui Briciu, dosarele soluționate definitiv prin prescripție rămân neatinse, însă situația proceselor aflate încă pe rol este mai puțin clară, conform Mediafax.
Reacțiile dure ale parlamentarilor USR
Deputatul Alexandru Dimitriu, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, a transmis că justiția condusă de Lia Savonea favorizează albirea infractorilor. „Justiția condusă de Lia Savonea favorizează albirea infractorilor. O spune răspicat CJUE, pentru a doua oară”, a scris Dimitriu.
🗞️ Citește și Acestea
Parlamentarul a subliniat că este a doua hotărâre în trei ani prin care CJUE constată incompatibilitatea abordării ÎCCJ cu dreptul Uniunii. „Generează un risc sistemic de impunitate pentru autorii fraudelor grave, inclusiv cu fonduri europene”, a mai scris deputatul USR.
Stelian Ion, fost ministru al Justiției și deputat USR, a mers pe aceeași linie critică. „Când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică”, a afirmat Ion, adăugând că este vorba despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în justiție.
Comunicatul ÎCCJ, fără nicio asumare
Înalta Curte a transmis, tot pe 16 iulie, un comunicat prin care susține că și-a îndeplinit misiunea aplicând dreptul într-o manieră loială, coerentă și previzibilă, cu respectarea dreptului european și a Constituției, potrivit Știrile ProTV. Deputatul Dimitriu a criticat acest ton, susținând că instituția refuză să discute despre dosarele de mare corupție deja închise prin prescripție.
„România nu poate pretinde că luptă cu marea corupție și cu frauda pe bani europeni câtă vreme vârful justiției fabrică interpretări care îi scot pe infractori de sub răspundere”, a conchis Dimitriu.
Ce înseamnă pragul de 50.000 de euro pentru dosarele pe rol
Clarificarea privind pragul valoric schimbă practic modul în care procurorii și instanțele vor trata dosarele de fraudă cu fonduri europene aflate încă în lucru. Orice prejudiciu care depășește această sumă va fi tratat drept fraudă gravă, ceea ce înlătură posibilitatea închiderii automate a dosarului prin prescripție, indiferent de interpretarea anterioară a Înaltei Curți.
Deputatul Dimitriu a mai precizat că un dosar aflat în recurs în casație nu poate fi considerat închis definitiv, deci nu poate fi „salvat” prin prescripție pe modelul aplicat anterior de instanța supremă. Rămâne de văzut cum vor interpreta instanțele naționale această distincție în dosarele concrete aflate pe rol.
Disputa dintre Luxemburg și Înalta Curte a devenit, în ultimii trei ani, unul dintre cele mai persistente subiecte de tensiune instituțională din justiția română, iar hotărârea Lin II pare să adâncească, mai degrabă decât să tranșeze, acest conflict.
