Un raport comandat de guvernul francez avertizează că deficitul bugetar ar putea urca de la 5% din PIB în 2026 la aproape 7% în 2030, iar datoria Franței ar depăși 130% din PIB până la finalul deceniului, în absența unor măsuri corective. Avertismentul vine la puțin timp după ce ministrul de Finanțe, Roland Lescure, recunoștea că ținta de deficit pentru acest an este greu de atins, potrivit Ziare.com.
Ce arată raportul comandat de la Bercy
Studiul, realizat de economiștii Xavier Jaravel, Xavier Ragot, Jean-Luc Tavernier și Natacha Valla, a fost solicitat în luna mai de Roland Lescure și va sta la baza dezbaterilor din Parlament privind bugetul pe 2027, programate să înceapă în octombrie, înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.
Potrivit estimărilor, datoria publică ar urca de la 118% din PIB în 2026 la peste 130% din PIB în 2030. Povara actuală, de aproximativ 3.500 de miliarde de euro, riscă să crească accelerat, pentru că, potrivit raportului, costurile de împrumut ale statului evoluează mai rapid decât economia. Datele oficiale despre datoria record a Franței, de peste 3.400 de miliarde de euro la finalul anului trecut, au fost confirmate și de Agerpres.
Cheltuielile anuale cu dobânzile la datoria publică ar urma să crească de la 78 de miliarde de euro anul acesta la 124 de miliarde de euro în 2030, pe măsură ce obligațiunile emise în perioada dobânzilor scăzute vor fi refinanțate la costuri mai ridicate.
Consolidare fiscală de 126 de miliarde de euro, necesară până în 2032
Pentru a stabiliza raportul dintre datorie și PIB în următorul mandat prezidențial, Franța ar avea nevoie de o consolidare fiscală cumulată de 126 de miliarde de euro până în 2032, arată autorii raportului. Aceștia avertizează că amânarea măsurilor până după alegerile din 2027 ar impune ajustări mult mai dure ulterior și ar putea afecta încrederea investitorilor.
🗞️ Citește și Acestea
În locul unor reduceri generale de cheltuieli, economiștii recomandă reforme structurale țintite și propun reanalizarea mecanismului prin care unele prestații sociale și pensii sunt indexate automat cu inflația.
Presiunea vine într-un moment în care Franța se confruntă deja cu dificultăți în respectarea propriilor ținte bugetare. „Este clar că obiectivul unui deficit bugetar de 5% din produsul intern brut este acum dificil de atins. Vom face tot posibilul pentru a ne apropia cât mai mult de această țintă”, declara recent Roland Lescure, într-o informare prezentată Parlamentului.
De ce privesc analiștii români cu atenție cazul Franței
Deși aflată la un nivel diferit de gravitate, situația franceză readuce în discuție problemele structurale similare cu care se confruntă și România: creșterea datoriei publice și un deficit bugetar peste ținta europeană. Analiștii citați în presa economică românească au atras deja atenția asupra riscurilor de contagiune la nivelul întregii zone euro, în condițiile în care mai multe economii mari se confruntă simultan cu presiuni asupra finanțelor publice.
Cazul francez arată, de asemenea, cât de rapid se pot deteriora indicatorii bugetari atunci când reformele structurale sunt amânate din motive electorale. Cu alegerile prezidențiale programate pentru 2027, presiunea politică asupra guvernului de la Paris pentru a evita măsuri nepopulare este considerabilă, chiar dacă riscurile pe termen lung, semnalate acum oficial de patru economiști de prim rang, sunt greu de ignorat.
Raportul va alimenta dezbaterile din Parlamentul francez începând din octombrie, când va fi discutat proiectul de buget pentru 2027. Rămâne de văzut dacă Executivul de la Paris va adopta recomandările privind reforma indexării prestațiilor sociale sau va amâna din nou deciziile dificile până după alegerile din 2027.
