Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Finanțelor a publicat luni, cu întârziere, rapoartele privind datoria publică a României la lunile octombrie și noiembrie 2025, confirmând că țara a spart pragul critic de 60% din PIB încă din octombrie, potrivit G4Media. Datele oficiale au declanșat o reacție dură din partea deputatului PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și Fondurilor Europene, care acuză lipsa transparenței în gestionarea economiei.
Romania a depasit bariera de 60% din PIB din octombrie 2025.
Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria publică totală a României atingea la finalul lunii noiembrie 2025 suma de 1.121 miliarde de lei, față de 1.040 miliarde de lei la finalul lunii iunie 2025. Aceasta înseamnă că guvernul Ilie Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la datoria publică în mai puțin de șase luni de mandat.
Pragul de 60% din PIB este un angajament internațional al României față de Uniunea Europeană, asumat prin tratatele de aderare. Depășirea lui obligă, prin lege, atât Guvernul, cât și Parlamentul, să adopte măsuri concrete de reducere a datoriei publice, conform HotNews.ro.
Câciu: datele au ieșit la iveală pentru că realitatea i-a ajuns din urmă.
Deputatul Adrian Câciu a reacționat prompt pe rețelele sociale, interpretând publicarea tardivă a datelor ca pe o recunoaștere forțată a realității economice.
🗞️ Citește și Acestea
„Hai că, ușor-ușor, ne dau dreptate și prezintă, în sfârșit, datele reale despre economie. Urmează să vedem dacă au curajul să recunoască și realitatea privind deficitul și banii din PNRR”, a scris Câciu pe Facebook.
Parlamentarul a mers mai departe, avertizând că obiectivul bugetar asumat față de Bruxelles este în pericol: „Dacă nu se trezesc și nu aduc banii din PNRR, România nu va putea închide anul 2026 cu un deficit de 6,2%. Ei nu trebuie să o ia personal. Trebuie să spună unde sunt blocaje, sincope și să solicite sprijin”.
PNRR-ul, o alta vulnerabilitate majora.
Câciu a ridicat și problema blocajului la nivelul fondurilor europene, invocând surse de la Comisia Europeană: „Cererea de plată nr. 4 din PNRR, care ar trebui să fie încasată cel mai devreme în luna mai 2026, este de fapt blocată. Este esențial să se accelereze absorbția acestor fonduri, altfel obiectivele bugetare nu pot fi respectate”.
Datele confirmă că România se află simultan sub presiunea datoriei publice în creștere, a unui deficit fiscal care riscă să depășească angajamentele europene și a unui blocaj în absorbția fondurilor PNRR – o combinație care complică semnificativ negocierile cu Comisia Europeană și agențiile de rating.
Implicatii si context bugetar.
Revelarea tardivă a datelor privind datoria publică vine în contextul în care România funcționează fără buget votat la jumătatea lunii februarie 2026. Faptul că pragul critic a fost depășit încă din octombrie, dar datele au apărut abia acum, alimentează suspiciunile opoziției privind transparența gestionării finanțelor publice.
Rămâne de văzut cum vor răspunde Ministerul Finanțelor și premierul Bolojan la presiunile opoziției și la obligațiile legale declanșate de depășirea pragului de 60% din PIB.
