Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ambasador american Daniel Fried, expert la Atlantic Council, consideră că retragerea trupelor americane din România a fost o greșeală, a spus el într-un interviu pentru Antena 3 CNN, cerând totodată Bucureștiului să insiste la Washington.
Argumentul lui Fried: miza americană a fost deja câștigată
Fried, fost ambasador al SUA în Polonia, a spus că nu are de gând să apere decizia și că, pentru el, aceasta nu are niciun sens. Formularea a fost fără echivoc: „Retragerea trupelor americane din România a fost o greșeală. Punct.”
Raționamentul are doi pași. Primul: Washingtonul are dreptate când cere europenilor să facă mai mult pentru propria apărare, iar România, Polonia, Germania și NATO în ansamblu au acceptat deja acest principiu. Al doilea: odată ce această dezbatere a fost câștigată, Statele Unite ar trebui să considere obiectivul atins.
De aici concluzia fostului diplomat: dispunerea forțelor americane în Europa trebuie să pornească de la amenințarea reală venită din partea Rusiei și de la capacitățile europene de apărare aflate în creștere, nu de la un calendar de reduceri. Fried a menționat că Washingtonul desfășoară în prezent o evaluare a dispunerii forțelor militare, dar nu a anunțat și nu a comentat o hotărâre nouă. Observația lui vizează decizia luată în 2025.
🗞️ Citește și Acestea
Ce s-a decis în 2025 și ce a rămas la bazele din România
Pentagonul a oprit atunci rotația Brigăzii a 2-a de Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, care urma să se întoarcă în Kentucky fără să fie înlocuită, potrivit Europa Liberă România. Washingtonul a insistat că măsura nu înseamnă o retragere din Europa și nici un semnal de slăbire a angajamentului față de articolul 5, conform aceleiași publicații.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat la acea vreme că este vorba despre sistarea rotirii unei brigăzi cu elemente în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, iar efectivele de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Cifra vehiculată pentru prezența americană rămasă în România a fost de aproximativ 1.000 de militari. Președintele Nicușor Dan a apreciat că, prin redimensionarea forței rotaționale, prezența americană revine la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina.
Decizia a stârnit însă reacții și la Washington. Șefii comisiilor de apărare din Congres, republicanii Roger Wicker și Mike Rogers, s-au opus public și au avertizat că măsura transmite un semnal greșit Rusiei, arată Antena 3 CNN.
Polonia ca model și mesajul pentru diplomația română
Fried a dat Polonia ca exemplu de țară care a insistat cu succes la Washington. El a spus că nu știe dacă Varșovia va obține un acord privind staționarea permanentă a forțelor americane, dar că o asemenea înțelegere este posibilă, iar România poate prezenta aceleași argumente.
Despre administrația Trump, fostul ambasador a spus că nu este întotdeauna consecventă, dar că răspunde adesea favorabil argumentelor bine construite, mai ales când sunt prezentate pe canalele potrivite. A adăugat că Congresul sprijină clar prezența trupelor americane în Europa, cu majorități bipartizane solide.
Subiectul rămâne deschis și în regiune. Președintele american a vorbit despre un nou amplasament permanent al armatei în această țară, în timp ce Pentagonul ar analiza, potrivit Stars and Stripes, opțiuni care ar putea scoate din Europa zeci de mii de militari.
Despre criza politică, fără a lua partea cuiva
Întrebat despre criza politică de la București, Fried a refuzat să aleagă o coaliție sau un candidat la funcția de prim-ministru. El a spus că situația nu ține de americani, care nu controlează și nici nu înțeleg pe deplin politica românească.
Fostul diplomat a respins însă ideea că România ar fi într-o situație deplorabilă. Îngrijorările românilor sunt, în opinia lui, întemeiate, cu o singură excepție: percepția că ar fi fost mai ușor în 1990, cu trupe sovietice încă la vest de granițele țării. România are probleme economice, dar și o bază solidă și un istoric de succese pe care se poate sprijini, a mai spus el.
Până la redactarea acestui material, în sursele consultate nu apare o reacție oficială a autorităților române la declarațiile lui Fried.
Diferența dintre cele două lecturi rămâne simplă: Pentagonul susține că a oprit doar rotația unei brigăzi și că nu se retrage din Europa, în timp ce Fried vede în aceeași decizie o greșeală de calcul față de o amenințare rusă care, în evaluarea lui, se intensifică.
