Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a înregistrat în ianuarie 2026 cel mai mare preț la energia electrică din Uniunea Europeană, de peste două ori mai ridicat față de Franța, Spania sau Germania. Europarlamentarul Dan Nica a reacționat vehement, denunțând o situație „nedreaptă” și vorbind despre o „insulă energetică” izolată de piața ieftină occidentală, potrivit Antena 3 CNN.
„Iau foc. Plătim un preț nemeritat.”
„Nu este, la ora actuală, o piață reală de energie în Uniunea Europeană. Nu pentru România. Și nu pentru români. Plătim un preț care este nemeritat”, a declarat Dan Nica, europarlamentar PSD, într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Cifrele confirmă îngrijorarea: prețul angro pe piața pentru ziua următoare din România a ajuns la 160,90 euro/MWh în ianuarie 2026 — cel mai ridicat din Europa, față de 75 euro/MWh în Germania și Austria și 70 euro/MWh în Franța, potrivit datelor publicate de Newsweek România. Mai mult, față de ianuarie 2025, energia electrică s-a scumpit cu 59,33%, potrivit INS.
„Insula energetică” – lipsa interconectărilor, cauza principală.
Dan Nica a explicat mecanismul prin care România plătește mai mult decât vecinii occidentali: lipsa interconectărilor fizice cu rețelele vestice face imposibil importul de energie ieftină în momentele de vârf.
🗞️ Citește și Acestea
„Asta înseamnă că energia pe care noi am plătit-o a fost de două ori și ceva mai scumpă decât au plătit francezii, decât au plătit spaniolii, decât au plătit nemții, suedezii”, a spus Nica, adăugând că Austria și Ungaria câștigă între 200 și 500 de milioane de euro din taxele de congestie percepute pentru blocarea fluxului de energie ieftină spre România, conform StiriPeSurse.ro.
Liberalizarea fără „frână de urgență” – greșeala fatală.
Europarlamentarul a identificat și o eroare internă: liberalizarea pieței de energie a fost implementată fără un mecanism de plafonare de urgență, lăsând consumatorii expuși fluctuațiilor extreme.
„E clar că, o dată, și noi am făcut o greșeală, pentru că liberalizarea, în absența unor mecanisme de frânare de urgență, nu este acceptabilă”, a recunoscut Nica, explicând că alte state UE au reglementat aceste mecanisme tocmai pentru a evita șocurile de preț.
El propune sancțiuni la nivel UE pentru statele care blochează dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere, și consideră că harta sa privind dezechilibrele de preț din Europa a fost preluată de numeroase țări membre.
Datele Eurostat confirmă că, raportat la puterea de cumpărare, România plătește 32,35 PPS/100 kWh — dublu față de Ungaria (15,01 PPS) și cu 50% mai mult decât Bulgaria sau Croația. Situația face ca factura la curent să fie mai apăsătoare pentru români decât pentru orice alt popor european, indiferent de prețul nominal.
