Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel București a admis, pe 6 iulie, cererea unui ONG și a anulat decizia premierului interimar Ilie Bolojan de înființare, la Palatul Victoria, a comitetului pentru legile Justiției, potrivit Ziare.com. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile.
Decizia magistraților vine în completarea unei alte hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în luna martie, prin care activitatea comitetului fusese deja suspendată.
Decizia Curții de Apel București
Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București a admis acțiunea formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu, și a anulat Decizia prim-ministrului României nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care fusese constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Potrivit Mediafax, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Guvernul României în privința acțiunii îndreptate direct împotriva Executivului ca instituție, dar a admis pe fond cererea formulată împotriva premierului și a Cancelariei Prim-Ministrului. Judecătorii au dispus și suspendarea executării deciziei până la soluționarea definitivă a cauzei, alături de obligarea premierului la plata cheltuielilor de judecată.
🗞️ Citește și Acestea
Decizia luată de ÎCCJ anterior
Aceasta nu este prima decizie judecătorească nefavorabilă comitetului. În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese deja suspendarea activității structurii, invocând posibile derapaje de la principiile statului de drept.
„Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, se arăta în comunicatul ÎCCJ de atunci, citat de HotNews.
Instanța supremă venise astfel după ce, în ianuarie, Curtea de Apel București respinsese, în primă instanță, cererea de suspendare formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, decizie ulterior atacată cu recurs și casată de ÎCCJ.
Semnal privind limitele intervenției Executivului
Dincolo de soarta punctuală a acestui organism consultativ, hotărârile succesive ale instanțelor transmit un semnal mai larg privind limitele în care Guvernul poate interveni în domeniul justiției, un subiect cu miză politică ridicată în contextul actual.
Comitetul fusese constituit în decembrie 2025 pe fondul protestelor din Piața Victoriei, declanșate după difuzarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. Structura, condusă de un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului și formată din reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, avea drept scop declarat analiza efectelor legilor justiției adoptate în 2022 și formularea de propuneri de modificare a acestora.
Încă de la înființare, inițiativa a fost contestată atât de reprezentanți ai magistraturii, cât și de lideri politici. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a calificat demersul drept un proces „lipsit de credibilitate”, iar liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut public că modificările unor legi organice cu impact atât de mare asupra sistemului judiciar trebuie dezbătute și adoptate exclusiv în Parlament.
Ordinul prin care fusese fondat comitetul
Potrivit actului normativ anulat acum de instanță, comitetul avea, printre altele, atribuția de a analiza efectele Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și ale Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, structura putea organiza întâlniri cu instituții și organizații, inclusiv internaționale, și putea prezenta rapoarte de progres privind stadiul reformelor propuse.
Recomandările comitetului urmau să fie adoptate prin consens, iar comunicarea publică în numele său revenea exclusiv prim-ministrului sau persoanelor desemnate de acesta, ceea ce a alimentat suspiciunile privind un grad ridicat de control politic asupra procesului de revizuire legislativă.
Executivul are la dispoziție 15 zile de la comunicarea hotărârii pentru a formula recurs la Curtea de Apel București. Până la soluționarea definitivă a cauzei, executarea deciziei de înființare a comitetului rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că structura nu își mai poate relua activitatea în forma actuală decât dacă instanța de recurs ar anula hotărârea de acum.
Anularea survine într-un moment de tensiune instituțională mai amplă, în care raportul dintre Executiv, Parlament și sistemul judiciar rămâne un subiect sensibil pe agenda publică, alături de negocierile pentru formarea unui nou Guvern și de presiunea legată de îndeplinirea jaloanelor rămase din PNRR.
–
