Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru pe 17 septembrie 2026, însă anunțul a fost urmat de un moment neobișnuit: europarlamentarul i-a cerut șefului statului timp de gândire înainte să confirme public, potrivit Digi24.
Anunțul, întârziat cu peste șase ore de consultări
Declarația de presă a președintelui fusese programată pentru ora 17.00, dar Nicușor Dan a ajuns la microfon cu întârziere, după o rundă de consultări la Palatul Cotroceni care s-a întins pe mai bine de șase ore. Desemnarea lui Mureșan, propunerea comună a PNL, USR și UDMR, a fost anunțată abia în jurul orei 17.15. Europarlamentarul nu se afla la Cotroceni în acel moment, ci la Strasbourg, unde participa la plenul Parlamentului European.
Președintele a explicat că a ales varianta Mureșan pe criteriul numărului de voturi exprimate de partide la consultări. „Am ales să desemnez, să propun pentru poziția de prim-ministru persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partide la consultări, și această persoană este Siegfried Mureșan”, a anunțat șeful statului. A invocat și experiența europeană a premierului desemnat, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE 2028-2034.
Timpul de gândire cerut de Mureșan
Surpriza momentului a venit imediat după anunțul numelui: Nicușor Dan a dezvăluit că Mureșan nu îi dăduse încă răspunsul definitiv și că îi ceruse timp de reflecție înainte de publicarea decretului în Monitorul Oficial. Motivul exact al acestei ezitări nu a fost confirmat public nici de europarlamentar, nici de Administrația Prezidențială, deși unele surse citate în presă leagă solicitarea de o eventuală așteptare a unei discuții prealabile cu președintele.
🗞️ Citește și Acestea
Perioada de reflecție a fost, oricum, foarte scurtă. La numai câteva minute după încheierea declarației prezidențiale, Mureșan a tranșat public subiectul chiar pe Facebook: „Accept propunerea făcută de Președintele României”, a scris el, potrivit cursdeguvernare.ro.
Un schimb de mesaje purtat integral pe Facebook
Confirmarea pe care președintele spusese că o așteaptă a venit, așadar, public, prin rețeaua socială, nu printr-o discuție directă anunțată oficial. Nicușor Dan a revenit la scurt timp cu un al doilea mesaj, tot pe Facebook, în care a salutat decizia lui Mureșan și a reluat explicațiile privind cele peste patru luni de criză guvernamentală.
Șeful statului a insistat asupra urgenței instalării unui Executiv cu puteri depline, invocând rectificarea bugetară și efectele prelungirii blocajului asupra vieții de zi cu zi a românilor. El a subliniat, de asemenea, un aspect esențial pentru etapa următoare: desemnarea lui Mureșan nu vine cu o majoritate parlamentară deja conturată. PNL, USR și UDMR nu adună, împreună, cele 233 de voturi necesare învestirii, potrivit calculelor citate de ziare.com, cele trei formațiuni cumulând aproximativ 170 de mandate în actualul Parlament.
O misiune descrisă chiar de președinte drept dificilă
Nicușor Dan nu a ascuns dimensiunea provocării care îl așteaptă pe premierul desemnat. „Dată fiind configurația parlamentară și date fiind opțiunile pe care partidele le-au exprimat, și public, și azi, la consultări, sarcina primului ministru desemnat va fi una dificilă”, a spus președintele, la finalul declarației de presă.
Siegfried Mureșan intră, astfel, în etapa negocierilor politice fără garanția unei majorități, într-un context în care PSD, AUR și alte formațiuni parlamentare și-au anunțat deja opoziția față de nominalizarea sa.
A treia nominalizare de premier de la căderea Guvernului Bolojan
Desemnarea lui Mureșan nu este un episod izolat, ci a treia încercare a lui Nicușor Dan de a debloca un scaun rămas vacant de peste patru luni. Președintele l-a propus întâi pe europarlamentarul Eugen Tomac, apoi pe liberalul Adrian Veștea, al cărui cabinet a fost respins de Parlament pe 22 iunie cu doar 189 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar învestirii. Fiecare dintre aceste runde a consumat săptămâni de negocieri fără rezultat, iar guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a rămas, în tot acest timp, cu atribuții limitate, fără posibilitatea de a adopta reforme majore.
Tocmai acest istoric explică de ce recunoașterea făcută chiar de președinte, aceea că „nu avem o majoritate conturată”, cântărește mai greu decât o formulă de circumstanță: ea arată că formula PNL-USR-UDMR pleacă la drum cu același handicap care a scufundat propunerea anterioară. Contrastul dintre rapiditatea cu care s-a derulat schimbul de replici pe Facebook și dificultatea reală a construirii unei majorități în Parlament rămâne, cel puțin pentru moment, esența acestui episod din criza politică de peste patru luni.
