Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sporurile de confidențialitate plătite unor angajați din casele teritoriale de pensii au intrat în atenția Curții de Conturi, care a dispus recuperarea banilor considerați acordați necuvenit, potrivit Mediafax.
Ce a descoperit Curtea de Conturi
Auditorii instituției au constatat că unele case teritoriale de pensii au acordat angajaților sume cu titlu de spor de confidențialitate, deși legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevede o astfel de majorare. Pentru sumele considerate plătite necuvenit, Curtea de Conturi a dispus măsuri de recuperare.
Potrivit raportului de audit privind Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), sporul era plătit, în iulie 2025, în baza a patru sentințe judecătorești, la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani. La Casa Județeană de Pensii Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Bacău, un consilier juridic beneficia de un spor de 1.028 de lei, iar la Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic încasau câte 1.520 de lei fiecare. La Botoșani, doi consilieri juridici primeau câte 1.519 lei.
Poziția sindicatului: sporurile au avut la bază hotărâri judecătorești
Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, a reacționat la concluziile Curții de Conturi. Sindicaliștii susțin că, în situațiile avute în vedere de Federație, sporurile au fost acordate unui număr de 33 de angajați, tot în baza unor hotărâri judecătorești.
🗞️ Citește și Acestea
„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești”, a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, plata sporurilor nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii, ci punerea în executare a unor obligații stabilite de instanțe.
„Nu poate fi transformată într-o culpă personală”
Sindicaliștii atrag atenția că instituțiile publice sunt obligate prin lege să pună în executare hotărârile judecătorești, iar eventualele discuții privind întinderea în timp a unui asemenea drept sau compatibilitatea sa cu legislația de salarizare nu ar trebui puse automat în sarcina angajaților care au aplicat deciziile.
„Această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public”, se arată în poziția transmisă de FNSSM, potrivit Alba24.
Federația cere, în același timp, delimitarea clară între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii, precizând că cele două aspecte nu trebuie confundate.
Alte nereguli găsite în sistemul de pensii
Constatările privind sporurile de confidențialitate nu sunt singura problemă semnalată de auditori la nivelul sistemului de pensii. Potrivit Cotidianul, valoarea totală estimată a sporurilor de confidențialitate plătite nelegal la nivelul CNPP și al caselor teritoriale se ridică la 140.332 de lei. Raportul de audit a mai identificat un post de șef de birou care ar fi trebuit desființat, dar care a continuat să fie remunerat, cu un cost estimat de 119.410 de lei.
Curtea de Conturi nu a stabilit, prin constatările sale, răspunderea individuală definitivă a fiecărui angajat. Identificarea persoanelor obligate să restituie sumele și cuantumul exact al recuperărilor depind de actele emise în urma controlului, precum și de eventualele contestații formulate în instanță.
Cine decide, în final, cine plătește
Disputa pune, în esență, față în față două argumente diferite: constatarea Curții de Conturi, care vizează legalitatea unei cheltuieli publice, și poziția sindicatului, care ține de răspunderea individuală a angajaților care au dus la îndeplinire hotărâri judecătorești obligatorii. Tocmai această distincție, cerută explicit de FNSSM, va decide, pe cale administrativă sau judiciară, cine va trebui efectiv să returneze banii către bugetul de stat.
