Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ pentru proiectul de lege al Guvernului Ilie Bolojan privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, avertizând că mecanismul propus este neconstituțional. Documentul, adoptat cu 13 voturi împotrivă, 3 pentru și un vot nul, prin Hotărârea nr. 67 din 16 aprilie 2026, lovește dur inițiativa executivului, potrivit HotNews.ro.
Proiectul Bolojan privind cumulul pensie-salariu, criticat de CSM.
Proiectul adoptat joi de Guvern stabilește că beneficiarii pensiilor de serviciu sau ai pensiilor militare de stat care doresc să rămână activi în instituțiile publice trebuie să opteze pentru o reducere de 85% a cuantumului pensiei pe durata activității. Altfel spus, ori acceptă tăierea pensiei, ori părăsesc postul de la stat.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a încadrat măsura drept un act de reformă: „Astăzi facem ordine în sectorul public. Nu se mai poate încasa și pensie specială integrală și salariu întreg de la stat”, a declarat acesta după ședința de Guvern.
Premierul Bolojan a susținut la rândul său că proiectul „rezolvă o problemă care ține de echitate, o problemă care ține de economii în sectorul public și, de asemenea, una care ține de posibilitatea de a crește, în cursul anului viitor, salariile în sectorul public”.
🗞️ Citește și Acestea
Argumente constituționale invocate de CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că această „opțiune” nu este cu adevărat liberă, ci constituie o constrângere mascată. Potrivit CSM, reducerea cu 85% a pensiei produce efecte similare suspendării acesteia — mecanism declarat anterior neconstituțional de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 521/2023.
Consiliul subliniază că dreptul la pensie și dreptul la muncă sunt drepturi fundamentale care nu pot fi condiționate reciproc în mod restrictiv. O presiune economică de o asemenea magnitudine transformă alegerea formală într-o obligație mascată, incompatibilă cu principiile constituționale, potrivit analizei CSM.
Un alt argument vizează magistratura în particular: pentru judecători și procurori, reîncadrarea presupune proceduri specifice, inclusiv concursuri, ceea ce face regula generală dificil de aplicat fără a crea discriminări. CSM atrage atenția că magistrații au un statut constituțional distinct, care impune un tratament legislativ diferit.
Riscul invalidării la Curtea Constituțională.
Avizul negativ al CSM, deși consultativ, constituie un avertisment serios privind vulnerabilitățile juridice ale proiectului. Conform analizei Consiliului, forma actuală a textului ignoră jurisprudența consolidată a CCR și nu trece testul de proporționalitate impus de Constituție.
Concret, CSM atrage atenția că rațiunile bugetare nu pot justifica, prin ele însele, restrângerea drepturilor fundamentale. Orice limitare trebuie să fie necesară, proporțională și aplicată nediscriminatoriu. Proiectul apare, în opinia Consiliului, ca excesiv față de scopul declarat.
Decizia finală aparține Parlamentului, care urmează să dezbată proiectul adoptat de Executiv în procedură de urgență. Dezbaterea parlamentară va fi urmărită îndeaproape, mai ales în contextul politic actual, marcat de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
