Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier a devenit subiect de interes pentru presa internațională, care a analizat criza politică din România prin prisma deficitului bugetar record și a tensiunilor din PNL, potrivit HotNews.ro. Agenții precum Reuters, AFP și AP au relatat pe larg despre mutarea președintelui Nicușor Dan.
AFP și Reuters: România, în una dintre cele mai grave crize politice postcomuniste
Potrivit HotNews, agenția franceză AFP a explicat că România se confruntă cu turbulențe politice de la căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură adoptată la începutul lunii mai, după ce PSD a părăsit coaliția de guvernare.
Agenția citează declarația președintelui Nicușor Dan: „Nici domnul Tomac, nici eu nu ne-am jucat de-a guvernarea. În acest moment, însă, este clar că o soluție politică este cea potrivită”.
Reuters a explicat că Eugen Tomac a încercat să formeze un guvern de tehnocrați, dar nu a beneficiat de sprijinul partidelor din Parlament, motiv pentru care s-a recurs la o variantă politică, prin Adrian Veștea, în vârstă de 52 de ani.
🗞️ Citește și Acestea
Politico: România are cel mai mare deficit bugetar din UE
Publicația americană Politico a pus accentul pe contextul economic dificil în care vine nominalizarea, notând că România are cea mai ridicată rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, în timp ce este obligată să majoreze cheltuielile pentru apărare, conform angajamentelor NATO, potrivit Observator News.
Tot Politico a remarcat reacția extrem de dură a liderului PNL, Ilie Bolojan, care a calificat nominalizarea drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului.
AP: o încercare de a depăși blocajul politic
Associated Press a notat că desemnarea lui Veștea reprezintă încercarea președintelui Nicușor Dan de a depăși blocajul politic din România, după ce Tomac și-a retras candidatura din lipsa susținerii necesare în Parlament.
Agenția a amintit că Bolojan a depus jurământul cu scopul de a pune capăt uneia dintre cele mai grave crize politice din istoria postcomunistă a României, dar a rezistat mai puțin de un an la guvernare, potrivit Observator News.
Le Monde: încercare de a bloca extrema dreaptă
Cotidianul francez Le Monde a interpretat evenimentele de la București într-un context european mai larg, notând că Nicușor Dan a respins atât intrarea extremei drepte la guvernare, cât și organizarea unor alegeri anticipate. Pentru publicația franceză, miza principală nu este doar schimbarea premierului, ci menținerea orientării europene a României într-un moment de instabilitate și de ascensiune a formațiunilor suveraniste.
Presa din regiune: accentul pe conflictul Dan-Bolojan
Publicațiile din regiune au privit evenimentul dintr-o perspectivă diferită. Cotidianul sârb Politika a prezentat profilul profesional al lui Veștea, descriindu-l ca un administrator experimentat, care a trecut prin toate etapele administrației locale și centrale.
Publicația bulgară Sega a vorbit despre o „schimbare de urgență” a candidatului la funcția de premier, atrăgând atenția asupra riscului ca instabilitatea politică să afecteze accesarea fondurilor europene.
Un element comun aproape tuturor relatărilor internaționale este accentul pus pe conflictul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, perceput drept unul dintre principalele obstacole pe care premierul desemnat va trebui să le depășească pentru a obține sprijinul necesar formării guvernului.
Ce înseamnă această atenție pentru România
📊 CIFRE CHEIE:
• Deficit bugetar: cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform Politico și AFP
• Inflație: cea mai ridicată din UE, potrivit aceloraşi surse
• Termen constituțional: 10 zile pentru formarea guvernului și obținerea votului Parlamentului
Atenția presei internaționale arată că dincolo de disputele interne din PNL, miza reală este stabilitatea macroeconomică a României și capacitatea sa de a respecta angajamentele asumate prin PNRR și NATO. Pentru partenerii europeni, criza de la București nu este doar un episod politic intern, ci un test al capacității țării de a-și menține direcția pro-occidentală.
Urmează să vedem dacă noul premier desemnat va reuși să transforme aceste percepții externe într-o majoritate parlamentară funcțională în Camera Deputaților și Senat.
–
