România are o capacitate instalată de energie de peste 19.000 MW, dar în dimineața de 6 august producea doar 5.638 MW, echivalentul a 29% din acest total, potrivit unei analize Știrile ProTV. Diferența dintre ce ar putea produce teoretic sistemul și ce livrează efectiv explică o parte importantă din tensiunile actuale ale sistemului energetic.
Capacitate instalată dublă față de consum, dar rareori folosită integral
Datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei arată că țara dispune de o capacitate instalată de 19.432,62 MW, de peste două ori mai mare decât consumul maxim obișnuit. În dimineața de 6 august, la ora 08:45, consumul depășea totuși producția cu 685 MW, diferența fiind acoperită prin importuri.
Situația s-a schimbat rapid odată cu creșterea producției fotovoltaice. Până la ora 12:00, energia livrată în rețea ajunsese la 6.190 MW, iar centralele solare deveniseră principala sursă de energie a țării în intervalul prânzului. Acest tipar zilnic, cu deficit dimineața și seara și surplus la amiază, este generat de modul în care fiecare tehnologie de producție răspunde la condițiile meteorologice.
Hidrocentralele și eolianul, sub un sfert din capacitatea instalată
Hidrocentralele, cu 6.687 MW instalați, cea mai mare capacitate din sistem, funcționau la doar 18,5% din potențial dimineața și la 7% la prânz, din cauza debitelor reduse pe fluvii și râuri. Parcurile eoliene, cu 3.139 MW instalați, au avut un randament și mai scăzut, de 7,3% dimineața, pe fondul vântului slab din Dobrogea.
Energia solară a avut traiectoria opusă: de la 37,5% din capacitate dimineața, la 77,5% la ora 12:00, cu o creștere de peste 1.300 MW în doar trei ore. Centralele pe gaze și cele pe cărbune au rămas principalele surse flexibile, cu grade de utilizare între 40% și 49%, folosite pentru echilibrarea sistemului atunci când regenerabilele fluctuează.
🗞️ Citește și Acestea
Un reactor oprit la Cernavodă reduce producția nucleară la jumătate
Centrala nucleară de la Cernavodă, cu o capacitate instalată de 1.413 MW, a funcționat constant la 683 MW, adică 48,3%, din cauza opririi unuia dintre cele două reactoare. Energia nucleară este considerată o sursă stabilă, independentă de vreme, dar depinde de nivelul Dunării, folosit pentru răcirea instalațiilor.
Potrivit prognozei ANRE citate în aceeași analiză, România își va acoperi aproximativ 93,3% din consumul anual din producția internă, urmând să rămână importator net, cu un deficit estimat la 3.600 GWh. Vârful de consum este estimat la 8.570 MW, peste puterea maximă de producție prognozată, de 8.270 MW.
Otilia Nuțu: „Nu au fost făcute investiții când trebuia”
Analista de politici energetice Otilia Nuțu, de la Expert Forum, susține că actuala presiune asupra sistemului nu este un eveniment izolat, ci rezultatul întârzierii investițiilor din ultimii ani în producție, stocare și flexibilitate. Potrivit acesteia, situația de acum putea fi limitată dacă România ar fi investit mai devreme în surse regenerabile și baterii, într-o discuție redată de Business24.
Ea a comparat situația României cu cea a Bulgariei, care a intrat în această perioadă critică cu o capacitate mai mare de stocare a energiei produse ziua. La Europa Liberă România, Nuțu a explicat că statele din regiune au fost prinse nepregătite de deficitul actual, iar România a ajuns să importe energie din Bulgaria și Ucraina.
Lipsa capacităților de stocare, principala vulnerabilitate
Potrivit expertei, România dispune în prezent de aproximativ 600 MW capacitate de stocare, suficientă pentru puțin peste o oră de funcționare, în timp ce deficitul din orele de seară poate ajunge la 2.000 MW și se poate menține timp de mai multe ore.
Nuțu consideră că dezvoltarea de noi capacități a fost încetinită și de menținerea îndelungată a prețurilor reglementate pe piața de energie, spre deosebire de alte state europene care au reacționat mai rapid la fluctuațiile pieței. Ea respinge, în același timp, ideea revenirii la cărbune ca soluție pentru securitatea energetică, susținând că proiectele combinate de eolian, solar și baterii sunt deja cele mai competitive din punct de vedere economic.
Ce arată, în ansamblu, cifrele privind sistemul energetic
Analiza datelor din 6 august confirmă că principala provocare a sistemului energetic național nu este lipsa capacităților instalate, ci disponibilitatea lor efectivă în fiecare moment al zilei. Hidrocentralele și parcurile eoliene depind de condițiile naturale, centralele pe gaze și reactoarele nucleare asigură stabilitatea, iar energia solară poate deveni, pentru câteva ore, principala sursă de electricitate a țării.
Menținerea unui deficit anual constant de import arată că investițiile în noi capacități de producție, în sisteme de stocare și în contorizare inteligentă rămân esențiale pentru reducerea dependenței de importurile de energie din regiune.
