Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, a susținut marți, 7 aprilie 2026, un nou interviu la Ministerul Justiției, după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat aviz negativ. Potrivit HotNews.ro, procuroarea a răspuns punctual criticilor formulate de CSM și a apărat validitatea experienței sale profesionale.
Contextul reaudierii și criticile CSM.
Avizul negativ al Secției pentru procurori a CSM a fost adoptat în 12 martie 2026, cu 5 voturi împotrivă și unul pentru, în ciuda faptului că Chiriac îndeplinea toate condițiile legale. Potrivit G4Media, CSM a reținut că procuroarea nu a demonstrat o cunoaștere clară și concretă a realităților cu care se confruntă toate structurile din cadrul Ministerului Public — nu doar cele specializate.
Magistrații din CSM au criticat și faptul că Chiriac nu a indicat niciuna dintre măsurile prioritare recomandate de Comisia Europeană, GRECO sau Comisia de la Veneția. Totodată, răspunsul oferit la episodul implicând fostul episcop al Hușilor a fost considerat insuficient.
Declarațiile candidatei la reaudiere.
La noul interviu de la Ministerul Justiției, Chiriac a respins interpretarea că avizul negativ ar reflecta o lipsă de competență.
🗞️ Citește și Acestea
„Observațiile formulate în hotărârea Secției pentru procurori nu sunt expresia unei lipse de viziune sau de capacitate, ci a unei diferențe între modul în care această viziune a fost percepută și modul în care este exprimată”, a declarat procuroarea, conform news.ro.
Ea a recunoscut că o mare parte a carierei s-a desfășurat în structuri specializate, dar a subliniat că activitatea sa a început în parchete de pe lângă judecătorii, cu volum mare de cauze.
„Nu am afirmat lipsa cunoașterii sistemului, ci am evitat să susțin că dețin o expertiză detaliată în toate domeniile punctuale, ceea ce ar fi fost nerealist”, a adăugat Chiriac.
Analiza și implicațiile procedurii.
Punctul forte invocat de candidată este „dinamismul specific activităților din structurile specializate”, pe care intenționează să îl transpună la nivelul întregului Minister Public. De asemenea, Chiriac a pledat pentru o colaborare cu serviciile de informații în vederea creșterii numărului de sesizări privind infracțiunile comise de magistrați.
Procedura legală prevede că, după reaudiere, ministrul Justiției, Radu Marinescu, poate menține propunerea și o trimite Președintelui Nicușor Dan — care are ultimul cuvânt — sau poate retrage candidatura și declanșa o nouă selecție în maximum 60 de zile. Avizul CSM rămâne consultativ, neobligatoriu.
Decizia finală privind numirea sau respingerea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general va aparține Președintelui României, care are la dispoziție tot 60 de zile pentru a emite decretul sau refuzul motivat.
