Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cristian Terheș, europarlamentarul român care urmărește constant statisticile europene și le aduce în fața opiniei publice, a publicat pe Facebook un grafic oficial Eurostat care confirmă o realitate dureroasă: România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pentru firme din Uniunea Europeană în a doua jumătate a anului 2025, în timp ce majoritatea statelor europene au reușit să reducă acest cost. „Suntem pe primul loc în UE la cele mai negative statistici economice”, avertizează europarlamentarul.
Terheș, vocea românilor în Parlamentul European.
Europarlamentarul Cristian Terheș, lider al Partidului Național Conservator Român (PNCR) și membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, este cunoscut pentru că ridică în mod constant probleme concrete care afectează cetățenii și companiile din România. De această dată, a ales să vorbească cu cifre oficiale, de la Eurostat — biroul de statistică al Uniunii Europene — date pe care le-a pus la dispoziția publicului cu un mesaj simplu: „Datele Eurostat sunt publice. Verificați-le!”
Mesajul transmis de Terheș nu lasă loc de interpretări: „În timp ce în majoritatea țărilor prețul a scăzut, în România acesta a crescut cel mai mult. Tot în această perioadă, inflația a crescut, iar consumul a scăzut semnificativ.” Europarlamentarul subliniază și că această situație nu poate fi pusă pe seama unor factori externi: „Asemenea fluctuații într-o singură țară nu au legătură cu vreo criză globală sau regională, ci cu deciziile interne greșite ale guvernului.”
Ce arată datele Eurostat pe care le-a semnalat Terheș.
Graficul distribuit de europarlamentar provine din raportul Eurostat publicat vineri, 8 mai 2026, și vizează consumatorii non-casnici — firme, companii, IMM-uri.
🗞️ Citește și Acestea
Tabloul european este clar: în a doua jumătate a anului 2025, 18 din cele 27 de state membre UE au reușit să reducă prețul energiei electrice pentru companii față de aceeași perioadă din 2024. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Slovenia (-16,6%), Luxemburg (-15,8%) și Franța (-14,1%). Prețul mediu european pentru consumatorii non-casnici a coborât la €18,37 per 100 kWh, în scădere cu 3,5% față de primul semestru din 2025.
România merge în direcția opusă, cu cea mai mare creștere din Uniunea Europeană: +15,4%. Este o diferență uriașă față de tendința europeană și față de competitorii regionali, ceea ce afectează direct competitivitatea companiilor românești pe piața europeană.
Situația și mai gravă pentru familiile din România.
Datele complete Eurostat, pe care Terheș le-a pus la dispoziția publicului, arată că problema nu se limitează la companii. Potrivit HotNews.ro, pentru gospodăriile românești creșterea a fost devastatoare: +58,6% în semestrul doi din 2025 față de aceeași perioadă din 2024 — cel mai mare avans din toată Uniunea Europeană, de aproape două ori mai mare decât cel din Austria (+34,3%), țara cu a doua cea mai mare creștere.
Și mai îngrijorător este indicatorul care reflectă povara reală asupra bugetelor familiilor: exprimat în standardul puterii de cumpărare, prețul electricității în România a ajuns la 49,52 euro per 100 kWh — cel mai ridicat din UE, cu mult peste Cehia (38,65 euro) și Polonia (37,15 euro). Cu alte cuvinte, românii nu doar plătesc mai mult decât înainte, ci plătesc mai mult decât oricine altcineva din Europa raportat la veniturile lor.
Un europarlamentar care face ce ar trebui să facă toți: transparență cu date reale.
Ceea ce face Cristian Terheș prin această postare este exact ce ar trebui să facă un reprezentant ales: aduce în spațiul public date oficiale, verificabile, și cere responsabilitate. „Despre aceste probleme serioase ar trebui să se discute în România, pentru oameni și chiar cei aflați la putere să înțeleagă cauzele. Deciziile economice proaste ne afectează pe toți”, a scris europarlamentarul.
Apelul său la transparență vine într-un moment în care România traversează o perioadă de instabilitate politică, iar cetățenii simt din plin pe facturi efectele deciziilor de guvernare. Terheș nu face acuzații fără acoperire — citează surse oficiale europene și invită pe oricine să verifice: „Datele Eurostat sunt publice.”
Dezbaterea pe care o solicită europarlamentarul este nu doar legitimă, ci necesară: de ce România a mers în direcție opusă față de restul Europei, și cine răspunde pentru această situație?
