Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
COP30 de la Belém, Brazilia, s-a încheiat sâmbătă cu un acord care evită orice mențiune despre combustibilii fosili, provocând furia multor țări și punând sub semnul întrebării viitorul negocierilor climatice globale. Summit-ul va rămâne printre cele mai controversate din cele trei decenii de întâlniri ONU dedicate schimbărilor climatice, potrivit BBC.
Brazilia și provocările prezidării summit-ului.
Summit-ul climatic COP30, desfășurat între 10-21 noiembrie 2025, a fost o verificare a realității privind fragmentarea consensului global asupra măsurilor împotriva schimbărilor climatice. Deși președintele Luiz Inácio Lula da Silva a vorbit despre foi de parcurs pentru îndepărtarea de combustibilii fosili, președintele COP, André Corrêa do Lago, a prioritizat consensul.
Idea unei foi de parcurs a fost susținută de Marea Britanie și aproape 80 de alte țări, dar textul inițial care conținea referințe vagi la aceasta a fost rapid abandonat. Columbia, Uniunea Europeană și aproximativ 80 de țări au încercat să găsească o formulă pentru o îndepărtare mai fermă de cărbune, petrol și gaze, însă negociatorii din țările arabe au refuzat să participe la discuții cu cei care doreau o eliminare treptată a energiei fosile.
„Facem politica energetică în capitala noastră, nu în a voastră„, le-a spus delegatul saudit într-o întâlnire cu ușile închise, relatează observatori prezenti la negocieri.
🗞️ Citește și Acestea
Eșecul Uniunii Europene la negocieri.
Deși au susținut necesitatea unei foi de parcurs privind combustibilii fosili, UE s-a blocat în alte aspecte ale acordului. Ideea de a tripla fondurile pentru adaptarea la schimbările climatice a supraviețuit în versiunea finală, dar UE nu a avut nimic cu care să negocieze în schimbul sprijinului țărilor în curs de dezvoltare.
Li Shuo de la Asia Society, un observator de lungă durată al politicii climatice, a declarat pentru BBC: „Vedem o Uniune Europeană blocată. Acest lucru reflectă schimbarea de putere din lumea reală, puterea emergentă a țărilor BASIC și BRIC și declinul Uniunii Europene.”
UE a trebuit să accepte mutarea triplării finanțării din 2030 în 2035 și a realizat foarte puțin pe frontul combustibililor fosili.
Viitorul incert al procesului COP.
Cea mai persistentă întrebare adresată la COP30 a fost despre viitorul procesului în sine. Mulți participanți consideră că ideea COP nu mai are un scop clar și puternic, deși a servit bine lumii în realizarea Acordului de la Paris acum un deceniu.
„Nu o putem abandona complet„, a declarat pentru BBC Harjeet Singh, activist în cadrul Inițiativei Tratatului privind Combustibilii Fosili. „Dar necesită modernizare. Vom avea nevoie de procese în afara acestui sistem pentru a completa ceea ce am făcut până acum.”
Costurile energiei și întrebările despre modul în care țările ating emisii nete zero nu au fost niciodată mai importante, totuși procesul COP pare departe de viața de zi cu zi a miliardelor de oameni.
Comerțul global, o nouă temă controversată.
Pentru prima dată, comerțul global a devenit una dintre temele cheie ale discuțiilor climatice. Uniunea Europeană intenționează să introducă o taxă la frontieră pentru produse cu conținut ridicat de carbon, cum ar fi oțelul, cimentul și aluminiul, ceea ce a provocat nemulțirea Chinei, Indiei și Arabiei Saudite.
Aceștia consideră că nu este corect ca un bloc comercial mare să impună o măsură unilaterală care va face ca mărfurile lor să fie mai scumpe în Europa. Europenii susțin că taxa nu are legătură cu sufocarea comerțului, ci cu reducerea gazelor care încălzesc planeta, notează UN Climate Change.
Problema a fost rezolvată printr-un compromis clasic COP – împingerea discuțiilor în negocieri viitoare, lansând un dialog continuu privind comerțul pentru viitoarele discuții ONU.
SUA și China: Câștigători prin strategii opuse.
Cei mai mari doi emițători de carbon din lume au avut impacturi similare asupra COP30, dar le-au realizat în moduri diferite. Președintele SUA Donald Trump a rămas departe, pentru prima dată în istoria COP, Statele Unite netrimitând o delegație oficială. Poziția sa i-a încurajat pe aliații săi, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, să blocheze eforturile privind foile de parcurs.
China a rămas tăcută și s-a concentrat pe încheierea de acorduri comerciale. „China a menținut un profil politic scăzut și s-au concentrat pe a face bani în lumea reală„, spune Li Shuo. „Energia solară este cea mai ieftină sursă de energie, iar direcția pe termen lung este foarte clară. China domină în acest sector și asta pune SUA într-o poziție foarte dificilă.”
📊 CIFRE CHEIE: • 1,3 trilioane USD – finanțare climatică anuală necesară până în 2035 • 80+ țări – au cerut o foaie de parcurs pentru eliminarea combustibililor fosili • 50.000 participanți – așteptați la summit, în fața capacității de doar 18.000 camere de hotel • 5,5 miliarde USD – strânse pentru Fondul Pădurilor Tropicale
Acordul final a inclus angajamente pentru triplarea finanțării pentru adaptare până în 2035, dar fără claritate asupra cine va plăti. De asemenea, a lansat Global Implementation Accelerator și Belém Mission to 1.5°C pentru a ajuta țările să livreze planurile naționale de acțiune climatică.
Deși Brazilia a reușit să salveze aparențele prin propunerea de foi de parcurs voluntare în afara procesului oficial ONU, statutul lor juridic rămâne incert. COP30 a demonstrat cât de fragmentat a devenit consensul global privind acțiunea climatică, punând sub semnul întrebării eficiența viitoarelor summitiri în absența unor reforme majore ale procesului de negociere.
