Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Serviciul Român de Informații a transmis joi primele explicații ample despre contractul de 196 milioane euro acordat Digi România S.A. pentru o platformă de inteligență artificială destinată securității cibernetice. Din comunicatul SRI rezultă un element esențial: selecția furnizorilor pentru proiectele SAFE s-a realizat printr-un grup de lucru interinstituțional coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, adică de Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro.
Comunicatul schimbă cheia politică a scandalului. Până la reacția SRI, răspunderea pentru alegerea Digi părea să aparțină exclusiv Serviciului. Acum, Serviciul spune că a implementat un contract selectat în alt mecanism, coordonat de executiv.
SRI: programul SAFE este coordonat de Cancelaria premierului
SRI precizează că programul SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Identificarea și selecția furnizorilor se realizează în cadrul unui grup de lucru interinstituțional „coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”_, conform OUG nr. 62/2025. Lista furnizorilor selectați este ulterior aprobată de CSAT.
Astfel, SRI nu se prezintă ca instituția care a ales singură Digi România, ci ca autoritate contractantă și beneficiar al unui contract stabilit la nivel guvernamental.
🗞️ Citește și Acestea
Această precizare vine peste o declarație anterioară a lui Mihai Jurca, șeful cabinetului premierului Bolojan și coordonatorul SAFE, care afirmase că „SRI a propus platforma”_. SRI contrazice acum Guvernul și mută responsabilitatea politică înapoi spre Cancelarie.
Contractul: 196 milioane euro pentru o platformă LLM în securitate cibernetică
Contractul a apărut inițial în comunicatul Guvernului privind implementarea instrumentului SAFE. Din suma totală de 16,68 miliarde euro alocată României prin SAFE, Digi România urma să primească 196 milioane euro pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică, cu implementare integrală în România.
Digi Communications a confirmat acordul printr-un raport curent transmis Bursei de Valori București. Potrivit raportului, acordul-cadru are o valoare de până la 196 milioane euro, include componente hardware și software și va fi implementat etapizat pe patru ani. Documentul este semnat de Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications.
SRI a obținut aprobarea parlamentară prin comisiile reunite de apărare și siguranță națională și invocă respectarea regulamentelor europene SAFE și a legislației achizițiilor publice în domeniul apărării.
De ce contractul a generat controverse
Problema politică nu ține de necesitatea obiectivă a unui astfel de proiect de securitate cibernetică. Controversa vine din suprapunerea mai multor elemente: suma mare, procedura opacă pentru public și legăturile dintre grupul Digi și fostul premier Ilie Bolojan.
Digi România face parte din același grup cu Digi24, Digi FM și Digi Sport, platforme media unde Bolojan a fost un invitat frecvent în perioada guvernării. Relația instituțională Bolojan-Digi nu începe în 2026: în perioada mandatelor sale la Oradea, RCS&RDS, actuala Digi, a fost implicată în proiecte locale de infrastructură și a sponsorizat echipa de polo CSM Oradea.
Orange a reacționat și ea la atribuirea contractului, declarând că are o companie specializată în securitate cibernetică cu 3.000 de experți și că a aflat din presă despre licitație, sugerând că nu a fost invitată să concureze.
Întrebările care rămân fără răspuns
SRI invocă caracterul clasificat al procedurii pentru a justifica lipsa detaliilor publice, dar nu răspunde la câteva întrebări esențiale: câți operatori au fost evaluați, ce criterii concrete au dus la alegerea Digi, ce subcontractori vor fi implicați și cum va fi controlat accesul la date.
Prin comunicatul său, SRI a confirmat că selecția s-a realizat în mecanismul coordonat de Cancelaria premierului. Întrebarea centrală se mută astfel spre Guvernul Bolojan: cum a ajuns Digi în lista furnizorilor pentru un contract de 196 milioane euro, din toate companiile disponibile pe piața europeană de securitate cibernetică?
