Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru Pace” al președintelui american Donald Trump, care a avut loc joi la Washington, a adâncit diviziunile din interiorul Uniunii Europene, relatează AFP. Franța a condus „revolta” statelor membre împotriva participării reprezentanților europeni, în timp ce România, Italia, Ungaria și Bulgaria au ales să fie prezente.
Franța și aliații, opoziție fermă la Bruxelles
Miercuri, la o reuniune a ambasadorilor UE de la Bruxelles, Franța a susținut că executivul european nu a primit un mandat din partea statelor membre pentru a participa la această reuniune. Parisul a fost susținut de Spania, Belgia și Irlanda, considerând că demersul Comisiei Europene este problematic din perspectiva tratatelor UE.
Franța s-a arătat, de asemenea, îngrijorată că acest „Consiliu pentru Pace” ar putea concura cu Națiunile Unite și ar putea slăbi normele dreptului internațional. Comisarul european Dubravka Suica, care se ocupă de Mediterana, a mers totuși la Washington în calitate de „observator”, pentru a face cunoscută poziția europeană privind Gaza.
România, prezentă alături de Ungaria și Bulgaria
Spre deosebire de statele occidentale reticente, România a ales să fie reprezentată la reuniunea inaugurală de Nicușor Dan, Președintele României. De altfel, din statele membre UE, prezența a fost asigurată de Ungaria lui Viktor Orbán, aliat declarat al lui Trump, Bulgaria și Italia, aceasta din urmă prin ministrul de externe Antonio Tajani.
🗞️ Citește și Acestea
Comisia Europeană, anunțând prezența observatorului Suica, și-a exprimat rezervele cu privire la „guvernanța” organismului și „compatibilitatea sa cu Carta Națiunilor Unite”.
Controverse privind structura și finanțarea consiliului.
„Consiliul pentru Pace” a fost conceput inițial pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă carta sa îi atribuie un obiectiv mult mai larg: rezolvarea conflictelor armate la nivel global.
Membrii permanenți ai „Consiliului pentru Pace” trebuie să plătească 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce stârnește critici potrivit cărora organismul ar putea deveni o versiune „plătită” a Consiliului de Securitate al ONU — cu participarea rezervată celor care plătesc, nu neapărat celor mai afectați de conflicte.
Prezența diferită a statelor europene reflectă o tensiune mai profundă în relațiile transatlantice: între necesitatea menținerii dialogului cu administrația Trump și apărarea principiilor ordinii internaționale bazate pe drept, conform Euronews.
Participarea lui Nicușor Dan la Washington va fi urmărită atent atât de partenerii europeni ai României, cât și de cancelariile occidentale care încearcă să calibreze distanța față de inițiativele americane.
