Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Franța, Germania, Marea Britanie și Canada refuză să participe la prima reuniune a „Consiliului Păcii”, noua structură internațională creată la inițiativa lui Donald Trump, Președintele SUA, conform unei analize publicate de The Guardian. Constituită printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, organizația stârnește controverse majore din cauza taxei de aderare de 1 miliard de dolari și a puterilor extinse acordate Washingtonului.
Aliați-cheie ai SUA refuză să adere.
Lista statelor care și-au confirmat participarea cuprinde aproximativ 20 de țări, printre care Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Israel, Kazahstan, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Agenția Reuters a remarcat că dintre statele înscrise, puține sunt democrații consolidate.
Franța a anunțat oficial că nu va participa, invocând riscul ca noul organism să intre în conflict cu atribuțiile ONU. Potrivit Reuters, Trump a răspuns sugerând impunerea de taxe comerciale punitive pentru a presa Parisul să adere — o abordare care a amplificat tensiunile transatlantice. Într-un discurs din ianuarie, Trump a descris Consiliul drept „unul dintre cele mai consecvente organisme create vreodată în istoria lumii”.
Taxa de 1 miliard de dolari și carta controversată.
Documentul fondator al Consiliului prevede că fiecare stat membru trebuie să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru a face parte din organizație. Carta promite asigurarea unei păci durabile în zonele de conflict și solicită un mecanism internațional „mai flexibil și mai eficient” — o formulare interpretată pe scară largă ca o critică indirectă la adresa ONU.
🗞️ Citește și Acestea
Conceput inițial ca instrument de implementare a unui plan în 20 de puncte pentru Gaza, Consiliul Păcii nu mai menționează explicit Gaza în carta sa actuală, extinzându-și aparent obiectivele dincolo de conflictul israeliano-palestinian.
Puteri extinse pentru Trump, fără precedent în arhitectura instituțională internațională.
Cea mai controversată prevedere a cartei conferă Președintelui SUA o poziție dominantă în structura de conducere: Trump poate convoca reuniunile, poate bloca decizii ale Consiliului Executiv și poate revoca membri. Înlocuirea sa din fruntea organizației ar fi posibilă exclusiv prin demisie voluntară sau printr-un vot unanim al unui executiv format din persoane numite chiar de el.
Această structură de putere ridică semne de întrebare serioase privind independența și legitimitatea deciziilor organizației.
O posibilă alternativă la ONU?
Mai multe capitale occidentale interpretează proiectul ca pe un rival direct al Organizației Națiunilor Unite. Concentrarea puterii de decizie într-un mecanism dominat de un singur lider național, cuplată cu taxele masive de aderare, alimentează temerile că „Consiliul Păcii” ar putea submina consensul multilateral pe care se bazează arhitectura de securitate internațională postbelică.
România se numără și ea în câmpul de atracție al noii structuri — Nicușor Dan, Președintele României, a declarat joi că este „încă în discuții cu partea americană” privind participarea la Consiliul Păcii, potrivit surselor Observator News.
Proiectul lui Trump riscă să adâncească diviziunile dintre Washington și aliații săi europeni tradiționali, tocmai în momentul în care solidaritatea occidentală este pusă la încercare de mai multe crize geopolitice simultane.
