Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Eugen Rădulescu, consilier al Băncii Naționale a României, a lansat un avertisment dur la adresa politicilor bugetare din ultimii ani: fondul de rezervă al statului a fost cheltuit fără justificare, iar acum, în contextul crizei energetice din Golful Persic, România se găsește fără niciun instrument de reacție. Declarațiile au fost făcute la Digi24 și preluate de Știrile ProTV.
România, fără „gloanțe” în fața crizei energetice.
„Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai și numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonț”, a afirmat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
Rădulescu a explicat că România trăiește „cu mult deasupra mijloacelor sale”. Creșterile de salarii, pensii și investiții din perioada 2022–2025 s-au bazat, în opinia sa, pe o îndatorare fără limite reale.
Un deficit record și dobânzi uriașe.
Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, un nivel fără precedent pentru un an fără șocuri economice majore, potrivit declarațiilor consilierului BNR. Prin comparație, Tratatul de la Maastricht prevede o limită de 3% din PIB.
🗞️ Citește și Acestea
„Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Știți ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ”, a subliniat Rădulescu, potrivit Economedia.
Costurile de finanțare ale statului riscă să crească în continuare, în absența unor măsuri ferme de corecție fiscală. Obiectivul oficial de reducere a deficitului la 6,2% din PIB rămâne, chiar și atins, la mai mult decât dublul nivelului european acceptat.
Presiuni pe termen mediu: pensii și populație activă în scădere.
Pe lângă vulnerabilitățile actuale, consilierul BNR avertizează că valul de pensionări al generației „decrețeilor” va reduce numărul contribuabililor și va mări cheltuielile cu pensiile, complicând și mai mult ecuația bugetară.
Rădulescu consideră că o reformă administrativ-teritorială — după modelul discutat în Republica Moldova — ar putea reduce costurile din sectorul public pe termen mediu.
Context: disciplina bugetară abandonată din 2017.
Rădulescu situează originile problemelor actuale în deciziile din 2017, când disciplina bugetară a fost abandonată. Pandemia și criza energetică au oferit justificări temporare pentru cheltuieli mari, dar obiceiul cheltuielilor excesive a continuat și după, fără o justificare similară.
Situația actuală obligă Guvernul Ilie Bolojan să facă corecții dificile, care generează și tensiuni politice în coaliția de guvernare. Rămâne de văzut dacă România va reuși să reducă deficitul în mod sustenabil sau dacă factura politicilor trecute va deveni și mai grea.
