Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, respinge eticheta de „Ilie Sărăcie” atribuită premierului și apără rezultatele guvernării Bolojan. Totodată, lansează un avertisment sever: în contextul economic fragil actual, o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică de proporții dramatice, potrivit HotNews.
Apărarea premierului Bolojan în fața criticilor.
Premierul Ilie Bolojan a primit în spațiul public porecla „Ilie Sărăcie” din partea criticilor nemulțumiți de măsurile de austeritate. Consilierul BNR respinge categoric această caracterizare.
„Doamne-ferește, nu, câtuși de puțin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbușirii și a reușit nu numai să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis, dar a făcut-o în condițiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe atât de mare cum ar fi putut să fie”, a declarat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, conform Capital.ro.
Rădulescu a adăugat că, raportat la constrângerile politice existente, ceea ce a realizat premierul este „meritoriu”.
🗞️ Citește și Acestea
Avertismentul: criza politică înseamnă colaps economic.
Dincolo de apărarea premierului, mesajul cel mai dur al consilierului BNR vizează stabilitatea coaliției de guvernare. Într-un context în care liderul PSD, Sorin Grindeanu, a sugerat posibilitatea că social-democrații ar putea prelua mai devreme mandatul de premier, Rădulescu trage un semnal de alarmă.
„Dacă ajungem la o criză politică nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică. O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporții”, a afirmat consilierul.
El a subliniat că România se află deja într-o poziție bugetară extrem de vulnerabilă, cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și fără resurse suplimentare în Fondul de rezervă. Orice destabilizare politică ar amplifica efectele acestor dezechilibre existente.
Bulgaria, exemplul invocat greșit de PSD.
Sorin Grindeanu a invocat exemplul Bulgariei, argumentând că instabilitatea politică nu a împiedicat aderarea acesteia la zona euro. Rădulescu demontează comparația punct cu punct.
„Bulgarii sunt din 1997 în Consiliul Monetar. Nu au făcut niciodată un deficit bugetar mare. Au fost obligați să țină deficitul sub control pentru că nu aveau controlul emisiunii monetare. Și atunci, chiar dacă guvernele ar fi vrut să dea drumul la cheltuieli, n-aveau de unde”, a explicat consilierul BNR, potrivit Spotmedia.
Diferența esențială: Bulgaria nu a depășit niciodată un deficit de circa 3,5% din PIB, față de 9,3% atins de România în 2024.
Apel la responsabilitate politică.
Rădulescu încheie cu un apel la rațiune în zona politică, exprimând speranța că deciziile dificile vor fi luate înainte ca presiunile să devină de necontrolat.
Stabilitatea coaliției de guvernare rămâne, în acest moment, nu doar o problemă politică, ci o condiție esențială pentru evitarea unui scenariu economic sever. Evoluțiile din săptămânile următoare vor arăta dacă actorii politici au înțeles miza reală.
