Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European a votat joi, 23 aprilie 2026, pentru ridicarea imunității parlamentare a europarlamentarei Diana Șoșoacă, cu 17 voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă. Decizia, adoptată într-o ședință cu ușile închise la Bruxelles, deschide calea unei anchete penale în România, potrivit HotNews.ro.
Votul din comisie: 17 pentru, o abținere, zero împotrivă.
Raportul aprobat joi urmează să fie supus votului final în plenul Parlamentului European, cel mai probabil pe 27 aprilie, în sesiunea plenară de la Strasbourg. Ridicarea imunității nu îi va afecta statutul de europarlamentar al Dianei Șoșoacă, aceasta urmând să rămână membră a PE pe durata mandatului.
Solicitarea a venit din partea Parchetului General din România, care a dispus punerea în mișcare a urmăririi penale la finalul anului 2025. Aceasta este acuzată de 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului și patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, conform Antena3.
Reacția Dianei Șoșoacă: acuze de abuz.
Diana Șoșoacă fusese audiată în Comisia JURI pe 24 martie 2026, ulterior comentând public evenimentele într-un live pe Facebook. „Am subliniat foarte clar că e un abuz și un precedent pentru ei și oricine va avea probleme cu puterea de la acel moment”, a declarat europarlamentara. Aceasta a solicitat membrilor comisiei respectarea dreptului la apărare și a afirmat că „fiecare în sufletul lui a simțit că ar putea fi oricând în locul meu”.
🗞️ Citește și Acestea
Șoșoacă a provocat comisia cu o întrebare retorică, spunând că a cerut ridicarea imunității tuturor europarlamentarilor care au vorbit împotriva unor lideri europeni. „A fost o liniște mormântală în sală să știți”, a precizat aceasta. De asemenea, după audiere, Șoșoacă a declarat că cinci țări i-au oferit azil politic.
Dosarul penal: un parcurs început în octombrie 2024.
Cazul a pornit în octombrie 2024, când Parchetul General s-a autosesizat după ce Șoșoacă l-a elogiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu pe YouTube, transmițând mesaje antisemite. Reacția venea după invalidarea candidaturii sale la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională.
În luna februarie 2025, Șoșoacă a apărut în plenul Parlamentului European cu o icoană, o botniță și un sac de gunoi, perturbând lucrările parlamentare, iar Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus un denunț la Parchetul General pentru promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu. Solicitarea formală de ridicare a imunității a ajuns la președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în septembrie 2025.
Implicații și ce urmează.
Dacă plenul PE va confirma decizia Comisiei JURI — scenariu extrem de probabil în contextul votului cvasi-unanim — procurorii români vor putea continua cercetările penale fără protecția imunității. Votul final de la Strasbourg va reprezenta ultima etapă procedurală europeană în acest dosar.
