Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană atrage atenția, în Raportul privind statul de drept pe 2026, că imprevizibilitatea legislativă rămâne o problemă majoră în România, unde jumătate din legislația primară a fost adoptată de Guvern prin proceduri rapide, potrivit Digi24. Documentul a fost publicat vineri de Executivul european.
Ce arată raportul privind statul de drept
Potrivit raportului, din totalul de 248 de legi adoptate în România în 2025, 124 au fost ordonanțe simple sau de urgență ale Guvernului, adică exact jumătate din legislația primară a anului trecut. Comisia notează că aceste acte normative nu fac parte din planificarea obișnuită a politicilor publice.
„Astfel, 50% din legislația primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară și cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislației”, se arată în raport.
Executivul european subliniază că această practică rămâne un motiv de îngrijorare atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru organizațiile societății civile, care raportează constant lipsa de predictibilitate ca pe o problemă majoră.
🗞️ Citește și Acestea
Mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024
Deși procentul rămâne ridicat, raportul remarcă totuși un progres față de anul anterior. Guvernul a adoptat mai puține ordonanțe de urgență în 2025 comparativ cu 2024 și au fost făcuți pași înainte în direcția unor consultări publice mai eficace, potrivit Digi24.
Comisia a apreciat că s-au înregistrat progrese suplimentare privind recurgerea la ordonanțe de urgență și organizarea de consultări publice, deși în practică rămân o serie de deficiențe, potrivit Juridice.ro.
Peste 2.500 de proiecte de lege blocate în Parlament
Raportul mai arată că, la momentul alegerii noului Parlament, în decembrie 2024, restanțele legislative însumau aproximativ 2.500 de proiecte de lege. Comisia explică faptul că liderii comisiilor parlamentare au libertatea de a alege orice proiect de lege din legislaturile anterioare pentru dezbatere, ceea ce contribuie la imprevizibilitatea generală a procesului legislativ.
Executivul european menționează, de asemenea, că impactul potențial al legislației propuse asupra drepturilor omului este rareori evaluat în mod corespunzător, în pofida cerințelor legale existente în acest sens.
Ce recomandă Comisia Europeană
În raport, Comisia formulează șapte recomandări pentru România, printre care limitarea utilizării ordonanțelor de urgență, consolidarea independenței procurorilor și eficientizarea luptei anticorupție. Executivul european a apreciat drept pe deplin pusă în aplicare recomandarea privind introducerea unor reguli de lobby pentru parlamentari.
Planul de reglementare 2026-2030
Pentru a răspunde acestor critici, Planul Național de Redresare și Reziliență al României prevede adoptarea unui Plan pentru o mai bună reglementare, care va acoperi perioada 2026-2030. Documentul este menit să îmbunătățească planificarea politicilor publice, evaluarea impactului legislativ și consultarea părților interesate.
Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor reduce, în perioada următoare, ponderea legilor adoptate prin ordonanțe de guvern, unul dintre principalele puncte criticate constant de Comisia Europeană în rapoartele privind statul de drept.
