Comisia de Apărare a Senatului a discutat, în ședință care a devenit ulterior secretă, valul de incidente cu drone care au pătruns în spațiul aerian și maritim al României în ultimele săptămâni, potrivit Adevărul. Discuția a pornit de la episodul din 20 august, când o dronă maritimă a fost distrusă de un F-16 românesc lângă platforma Neptun Alpha, în Zona Economică Exclusivă a României.
Senatorul Corlățean a cerut clarificări despre o presupusă antenă Starlink
În partea publică a audierii, Titus Corlățean, senator PSD, a ridicat problema unei fotografii apărute în spațiul public, în care drona ar avea montat pe catarg un panou identificat de unii utilizatori drept o antenă Starlink. Corlățean a întrebat reprezentanții Ministerului Apărării Naționale dacă imaginea este autentică sau dacă rușii au dezvoltat, la rândul lor, un dispozitiv similar.
Senatorul a legat episodul de precedentul dezinformării rusești din jurul doborârii zborului MH17 în 2014, explicând că structurile specializate ruse au reușit atunci să inunde rapid rețelele sociale cu mesaje care negau implicarea Federației Ruse. El a mai punctat că, la scurt timp după ce ministerul a comunicat public despre încărcătura explozibilă a dronei din 20 august, acțiunile OMV Petrom și Romgaz au pierdut împreună 1,1 miliarde de lei din capitalizarea bursieră, într-un interval de o oră și jumătate.
Potrivit surselor STIRIPESURSE.RO din interiorul comisiei, răspunsul concret la întrebarea privind antena Starlink a fost oferit abia după ce jurnaliștii au fost invitați să părăsească sala, ședința intrând în procedură clasificată.
Ședința publică a Comisiei de Apărare, întreruptă din motive de securitate
Prima parte a discuției a fost deschisă presei, însă parlamentarii au decis ulterior trecerea în regim secret, o practică deja folosită de comisie în contextul valului de incidente cu drone din această vară, potrivit Digi24. Reprezentanții Ministerului Apărării, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații au fost prezenți la audiere.
🗞️ Citește și Acestea
Șefa Comisiei de Apărare, Nicoleta Pauliuc, a cerut, la rândul ei, precizări despre ce autoritate a statului a ținut legătura cu compania SpaceX, proprietara rețelei de sateliți Starlink, în contextul discuției despre posibila origine a antenei identificate pe dronă.
Senatorul AUR Mircia Chelaru, fost șef al Statului Major al Apărării, a ridicat o altă ipoteză în cadrul aceleiași ședințe, întrebând dacă autoritățile au luat în calcul posibilitatea ca drona maritimă intrată în Portul Constanța pe 5 iunie să fi fost ghidată de pe teritoriul românesc.
Contextul: a cincea dronă distrusă în câteva săptămâni
Incidentul din 20 august este al cincilea caz de dronă distrusă în România sau în apele sale teritoriale în ultimele săptămâni. Trei drone aeriene fuseseră doborâte de aeronave F-16 românești pe 24, 25 și 26 iulie, în zonele Buzău, Delta Dunării și Sulina, iar o a patra a fost distrusă pe 16 august, în zona Galați, de un avion F-18 spaniol.
Ministerul Apărării a anunțat inițial, prin ministrul interimar Radu Miruță, că drona din 20 august era încărcată cu explozibil, informație menținută ulterior de instituție după verificările efectuate de echipa de deminare a Forțelor Navale. România a informat NATO despre incident, iar Ucraina a precizat că aparatul nu îi aparține.
Până la publicarea acestui articol, Ministerul Apărării Naționale nu a confirmat public dacă panoul identificat pe dronă este într-adevăr un terminal Starlink sau un dispozitiv similar dezvoltat separat. Răspunsul oficial la această întrebare rămâne, potrivit informațiilor disponibile, doar în cadrul clasificat al comisiei parlamentare.
Modificarea mesajului ministrului Miruță, un alt subiect sensibil
Discuția din Comisia de Apărare a readus în atenție și un alt aspect al comunicării oficiale din 20 august. Ministrul interimar Radu Miruță a anunțat inițial, pe Facebook, la scurt timp după incident, că drona distrusă „era încărcată cu explozibil”, însă a modificat ulterior textul postării, eliminând această mențiune, la 22 de minute după publicare. Modificarea a fost făcută după ce informația despre încărcătura explozibilă fusese deja preluată de presă.
Ministerul Apărării a revenit ulterior cu precizări, confirmând, în urma analizei datelor de la echipajele F-16 și a verificărilor efectuate de militarii de deminare de la bordul navei Gărzii de Coastă, că a fost vorba despre o singură dronă, care avea, într-adevăr, încărcătură explozivă. Instituția nu a explicat public motivul pentru care mențiunea despre explozibil a fost eliminată temporar din mesajul inițial al ministrului.
De ce contează identitatea reală a dronei
Chestiunea ridicată de Titus Corlățean în comisie nu este doar tehnică, ci are miză directă asupra modului în care România își fundamentează reacția militară și diplomatică față de astfel de incidente. Dacă drona ar fi echipată cu un terminal Starlink autentic, aceasta ar sugera fie o legătură cu un actor occidental, fie o încercare deliberată de a induce în eroare autoritățile române cu privire la originea aparatului. România a informat NATO despre incident, iar Ucraina a transmis oficial că drona nu îi aparține, potrivit declarațiilor ministrului de Externe, Oana Țoiu.
Seria de incidente din vara aceasta, cinci drone distruse în mai puțin de o lună, a determinat autoritățile să anunțe măsuri suplimentare de detecție. Șeful Forțelor Navale Române a precizat, în cadrul aceleiași serii de audieri parlamentare, că în Portul militar Constanța sunt introduse noi sisteme de detectare a dronelor maritime, subacvatice și aeriene, menite să reducă timpul de reacție al armatei în cazul unor incidente similare.
