Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Coaliția de guvernare urmează să ia după sărbătorile de Paști o decizie politică privind textul final al Codului Urbanismului, un proiect blocat în Parlament de aproape 3 ani, potrivit informațiilor exclusive obținute de StiriPeSurse. Miza este uriașă: neadoptarea legii ca jalon PNRR până în trimestrul 2 al anului 2026 va atrage penalități financiare de aproape 1,17 miliarde de euro.
Ultimele articole rămase, deblocate după Paști.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, i-a informat pe membrii Guvernului că România va suferi penalități estimate la 1.176.671.663 euro dacă Codul Urbanismului nu va fi adoptat în termenul asumat prin PNRR.
Blocajul politic se rezumă acum la doar 3-4 articole dintr-o lege cu aproape 600 de articole, potrivit deputatului Florin Roman, președintele Comisiei pentru Administrație Publică din Camera Deputaților.
„Ieri am vorbit cu ministrul Cseke, mi-a spus că a discutat treaba asta și în Coaliție și că foarte probabil după Paști vom avea discuția finală pe ceea ce a mai rămas de stabilit”, a declarat Roman pentru StiriPeSurse.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan, susținător al legii după referendumul din 2024.
Președintele Nicușor Dan a jucat un rol activ în promovarea Codului Urbanismului, în special privind controlul construcțiilor din București. Locuitorii Capitalei au votat în 2024, printr-un referendum, ca Primarul General să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului — un rezultat care nu a fost aplicat și pe care Nicușor Dan dorește să fie inclus în noua lege.
O problemă nerezolvată rămâne interconectarea bazelor de date între sectoarele Capitalei și Primăria Generală, precum și definirea planului urbanistic de detaliu (PUD).
Construcțiile, simplificate radical prin noua lege.
Legea aduce schimbări semnificative pentru cetățeni și investitori. Principalele modificări vizează eliminarea avizării în cascadă — un proces care putea dura până la 7-8 ani — înlocuită cu o avizare unică, simultană, de la toate ministerele.
Casele unifamiliale de maximum 150 de metri pătrați, construite la un singur nivel, nu vor mai necesita autorizație de construire, ci doar o simplă notificare la primărie însoțită de proiectul unui specialist. Printre alte lucrări care ar putea fi exceptate de la autorizare se numără stațiile de încărcare electrică, terasele, garajele și bucătăriile de vară.
Ministrul Cseke Attila a explicat că modelul a fost preluat din practica vesteuropeană și că autoritățile locale vor păstra dreptul de a refuza în 15 zile, dacă proiectul nu se încadrează în planul urbanistic zonal.
O lege cu consecințe pentru milioane de români și pentru fondurile europene.
Urgența adoptării Codului Urbanismului este dublă: pe de o parte, România riscă pierderea a miliarde de euro din PNRR dacă nu bifează jalonul asumat față de Comisia Europeană, conform Europa Liberă. Pe de altă parte, sectorul construcțiilor, afectat de ani de blocaj birocratic, așteaptă clarificări legislative urgente.
Decizia politică finală a coaliției, așteptată imediat după Paști, va determina dacă legea poate fi adoptată în Camera Deputaților înainte de termenul-limită din trimestrul 2 al anului 2026.
