Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, în seara zilei de 21 august, că finanțarea spitalelor și a medicamentelor compensate a acumulat dezechilibre care, fără corecții, POT avea „consecințe semnificative”, potrivit Realitatea.net. Spitalele și medicamentele compensate înghit împreună aproape 80% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Avertismentul CNAS vine în plin scandal politic, pornit după ce premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, în seara zilei de 19 august, că un medicament scump ar putea fi înlocuit cu unul și jumătate sau două medicamente generice, pentru un acces mai larg al pacienților la tratament.
Salariile din spitale, egale cu banii pentru pacienți
CNAS atrage atenția asupra sistemului de finanțare a majorărilor salariale din spitalele publice, aplicat din 2015. Sumele alocate anual pentru aceste creșteri au ajuns să fie egale cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.
„Acest sistem dual de finanţare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienţilor”, se arată în comunicatul CNAS. Instituția lucrează la o soluție prin care finanțarea salarială ar fi inclusă în sistemul de plată pe caz rezolvat, concomitent cu majorarea tarifelor pentru serviciile spitalicești.
🗞️ Citește și Acestea
Medicamentele compensate, 33% din buget
Consumul de medicamente compensate a crescut anual cu până la 20%, iar valoarea totală acordată pacienților în 2025 a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2015. Peste 80% din valoarea medicamentelor decontate reprezintă tratamente inovative, deși acestea sunt doar 48% din numărul total de medicamente finanțate din FNUASS.
CNAS propune încurajarea prescrierii de generice și biosimilare acolo unde acest lucru este posibil medical, argumentând că nu există diferențe clinice sau de siguranță față de medicamentele originale, ci doar diferențe de preț. Instituția avertizează că, fără schimbări legislative privind prețurile, România riscă să ajungă „să plătească medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienţi”.
Cifrele care explică avertismentul CNAS
- Spitale + medicamente compensate: aproape 80% din bugetul FNUASS
- Creștere anuală a consumului de medicamente: până la 20%
- Valoarea medicamentelor decontate în 2025 față de 2015: de 2,5 ori mai mare
- Pondere medicamente inovative în valoare totală: peste 80%, dar doar 48% din volum
Șeful CNAS respinge acuzația de restrângere a accesului
Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a respins interpretările potrivit cărora soluțiile analizate ar urmări închiderea unor spitale sau limitarea accesului la tratament.
„Logica acestor soluţii nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente”, a declarat Moldovan, subliniind că obiectivul este stimularea performanței spitalelor și lărgirea accesului la medicamente, în condițiile în care contribuția la asigurările de sănătate (CASS) este de 10% în România, față de aproximativ 15% în Germania.
Asociațiile de pacienți contestă abordarea centrată doar pe preț
Declarația lui Bolojan a fost criticată dur de mai multe organizații de pacienți, care au transmis o scrisoare deschisă în care avertizează că accesul la tratament nu ține doar de cost, ci și de disponibilitatea reală a medicamentelor pe piață, potrivit Știrile ProTV.
„Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, se arată în scrisoarea organizațiilor, care citează discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de pe piață drept riscuri la fel de importante ca prețul.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat la rândul său, avertizând că un medicament inovativ nu poate fi înlocuit automat cu unul generic doar pentru că tratează aceeași afecțiune, potrivit Cotidianul.ro. Rogobete a transmis că sănătatea „nu este supermarket”, iar medicamentele nu se prescriu „la ofertă”.
Ce urmează pentru reforma finanțării sănătății
Disputa arată o tensiune reală între două logici greu de împăcat: CNAS trebuie să reducă ritmul de creștere a cheltuielilor pentru ca sistemul să rămână solvabil, în timp ce pacienții și asociațiile lor cer garanția că orice înlocuire de tratament nu le va reduce, în practică, șansele de vindecare. Niciuna dintre soluțiile propuse de CNAS nu a fost încă adoptată legislativ, iar modificarea normelor privind prețurile medicamentelor rămâne condiționată de un acord politic care, deocamdată, lipsește.
