Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Restaurantele din România se confruntă cu un fenomen alarmant: clienți care consumă și apoi pleacă fără să achite nota de plată. Incidentele se înmulțesc în orașe precum Brașov și Cluj-Napoca, unde patronii sunt nevoiți să apeleze la autorități, potrivit G4Media.
Tertipuri ingenioase și note nesoldatate.
Săptămâna trecută, un incident la restaurantul Ursul Carpatin din Brașov a ilustrat amploarea problemei. Doi bărbați și partenerele lor au consumat produse în valoare de aproximativ 400 de lei și au dispărut fără să plătească. Tertipul folosit? Jachete reversibile, purtate cu o față la intrare și întorsă pe cealaltă parte la ieșire.
„Mi-au comandat desertul, eu am mers la bucătărie să transmit bucătarilor, ei între timp au ieșit la țigară, între ghilimele, eu am observat că nu mai aveau nimic pe masă și mi-am dat seama că au plecat„, a declarat ospătarul Valentin Agache. Denisa Dogaru, proprietara restaurantului, a confirmat: „Aveau special o geacă cu două fețe, adică a venit cu geaca albastră, iar apoi când s-a ridicat, și-a întors geaca pe partea roșie.”
Jandarmii i-au identificat pe făptași în mai puțin de două minute și i-au condus la secția de poliție pentru întocmirea actelor necesare. Cei doi, în vârstă de 24 și 30 de ani, riscă acuzații de abuz de încredere prin fraudarea creditorului. Unul dintre ei avea deja antecedente pentru furturi din magazine.
🗞️ Citește și Acestea
Proporția îngrijorătoare de străini implicați.
Fenomenul nu se limitează la Brașov. La Cluj-Napoca, Mircea Buteanu, proprietarul unui restaurant, a semnalat un caz în care un client a plecat cu mâncare la pachet fără să achite nota de 250 de lei. „Ce este mai frapant este că nu cei amărâți pleacă fără să plătească, ci cei care au de unde să plătească, dar nu vor. Și mai surprinzător este că sunt în proporție de 70% străini„, a explicat Buteanu pentru Știrile ProTV.
În Piața Sfatului din Brașov, poveștile sunt similare. Corina Verlot, proprietara unui restaurant, a mărturisit: „Se întâmplă mult mai des și se întâmplă de la oameni de la care chiar nu ne așteptam, de la familii cu copii la care nota era destul de mare, de la 400 lei în sus, au plecat pur și simplu.”
Provocări virale și „rebeliunea bunului simț”.
Sociologii identifică drept cauză principală influența provocărilor virale din mediul online. „Pentru unii este o formă de divertisment. Poate fi și o rebeliune a bunului simț„, a explicat sociologul Ioan Hosu. Fenomenul pare să fie alimentat de tendințe din social media, unde astfel de acțiuni sunt glorificate ca farse sau provocări.
Ospătarii susțin că persoanele cu astfel de intenții sunt greu de prins, mai ales când se așază la mesele de la marginea terasei. După consum, se ridică rapid și se pierd prin mulțime. Unii clienți pleacă nu doar fără să plătească, ci și cu obiecte din restaurant. „De la suportul de șervețele, până la lămpile pe care noi le avem pe mese„, a exemplificat Nicoleta Oprică, proprietara altui local din Brașov.
Măsuri ferme și consecințe legale
Patronii au început să adopte o atitudine mai fermă. Denisa Dogaru de la Ursul Carpatin a declarat: „Ne-am săturat de acești așa-ziși turiști care se așază la masă, comandă, mănâncă, iar pe la desert se ridică doamnele care pleacă cu ‘treabă’ pe Republicii, după care dispar repede și domnii și nu mai plătesc. De data aceasta, am luat decizia să nu-i mai iertăm.”
Fapta de a consuma bunuri sau servicii știind că nu vei plăti este încadrată penal ca abuz de încredere prin fraudarea creditorului, conform articolului 239 din Codul Penal. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la șase luni la trei ani sau amendă. Totuși, cazurile în care făptașii sunt prinși și ajung în fața legii rămân rare, iar majoritatea scapă nepedepsiți.
Fenomenul afectează industria HoReCa dintr-o țară care se confruntă deja cu scăderea numărului de clienți din cauza creșterii prețurilor. Pentru restaurantele care operează cu marje de profit mici, pierderea repetată a notelor de plată nesoldatate poate avea consecințe financiare semnificative. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor intensifica măsurile de prevenție și reprimare a acestor fapte.
