Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Chestorul Georgian Drăgan, Director al Cabinetului Inspectorului General al IGPR, a revenit vineri cu o replică publică la atacurile din online și de la televiziuni, apărute după documentarul Recorder „Poliție aservită”, potrivit HotNews.ro. Ofițerul a negat că ar fi promovat prin împuternicire, precizând că a susținut și a promovat un examen de director la IGPR în 2022.
Drăgan, răspuns direct la acuzațiile de la TV.
Declarațiile au fost făcute pe postul B1 TV, în contextul în care mai multe emisiuni au difuzat fotografia chestorului alături de titluri care îl asociau cu corupția din Poliția Română.
„În cursul acestei zile, postul dumneavoastră de televiziune a afișat fotografia mea, iar pe titlul de prezentare scria: «Cum au preluat corupții Poliția Română». Consider că această asociere dintre fotografia mea și acuzația de corupție ar trebui să se bazeze pe probe”, a declarat Georgian Drăgan, chestor de poliție și director al Cabinetului IGPR.
Acesta a mai precizat că în 2022 a promovat un examen de director la Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul IGPR și că, deși a avansat la gradul de general la 34 de ani, a făcut-o „conform cadrului legal”, cu aprobarea prim-ministrului și numire prin decret prezidențial.
Recorder acuză deprofesionalizarea Poliției Române.
Documentarul Recorder „Poliție aservită” susține că o instituție cheie a statului este ținută sub control prin numiri administrative care favorizează ofițeri obedienți, aserviți politic. Jurnaliștii de investigație au conectat această practică cu tragedii precum cele de la Caracal (2019), Onești (2021) și Mureș (2025), unde Poliția Română a eșuat în situații critice.
„Această metodă ocolește evaluarea competențelor unui ofițer și îl face dependent de decizia celui care l-a numit în funcție, favorizând controlul politic”, susțin jurnaliștii Recorder.
Potrivit datelor IGPR prezentate la conferința de presă de joi, 9% din funcțiile de conducere ale Poliției Române sunt ocupate prin împuternicire, în scădere față de 10% la începutul anului 2026. Între 2023 și 2026 au fost organizate aproximativ 3.900 de concursuri pentru funcții de conducere — o medie de cinci concursuri pe zi lucrătoare.
Cazul ridică întrebări despre transparența instituțională.
Scandalul reflectă o tensiune mai veche dintre Poliția Română și presa de investigație, agravată de contextul politic actual. MAI are în prezent un deficit de personal de 23%, iar Poliția Română de 17%, ceea ce face și mai dificilă ocuparea funcțiilor prin concurs.
Chestorul Drăgan a respins și acuzația că ar fi ieșit la conferința de presă de joi fără să fi vizionat integral documentarul, explicând că ultimele minute le-a urmărit la căști, în timp ce pregătea materialele pentru conferință.
Disputa dintre IGPR și Recorder este departe de a se fi stins, iar reacțiile din spațiul public sugerează că subiectul va continua să fie urmărit cu atenție.






















