Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ambele reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă rămân oprite din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, iar Nuclearelectrica nu a anunțat încă o dată pentru repornire, potrivit Mediafax. Centrala furnizează, în condiții normale, aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a urmat-o pe 13 august, după ce debitul fluviului a coborât sub limitele necesare pentru răcirea instalațiilor. Este pentru prima dată când ambele reactoare românești sunt scoase simultan din producție din motive hidrologice.
Nuclearelectrica: „Nicio dată” pentru reconectare
Compania a transmis că reactoarele se află în „stare sigură oprită” și că nu există riscuri operaționale sau de securitate nucleară. Potrivit Cotidianul, decizia privind reluarea producției va fi luată în funcție de evoluția prognozelor hidrologice pentru perioada următoare, fără un termen concret comunicat publicului.
România a pierdut astfel temporar o capacitate de peste 1.400 MW. Necesarul de consum este acoperit, deocamdată, din producția pe gaze, cărbune, surse regenerabile și din importuri, potrivit acelorași surse, dar dependența de importuri și presiunea asupra prețurilor de seară au crescut.
🗞️ Citește și Acestea
Explozii controlate și barje scufundate pe brațul Bala
Pentru a prelungi funcționarea centralei, autoritățile au recurs la măsuri de urgență fără precedent. Forțele Navale Române au executat explozii controlate pe brațul Bala, folosind aproximativ 180 de kilograme de exploziv, pentru a redirecționa mai multă apă către zona de captare a centralei. Ulterior, patru barje încărcate cu piatră au fost scufundate controlat pentru a forma o barieră subacvatică menită să limiteze pierderile de debit.
Intervențiile au ridicat temporar nivelul apei la aspirația pompelor, permițând Unității 2 să mai funcționeze câteva zile, însă efectul a fost de scurtă durată. Vicepremierul Radu Miruță a declarat, în timpul operațiunii, că fiecare zi în care centrala funcționează reprezintă un câștig, potrivit relatărilor citate mai sus.
Dunărea, sub o treime din debitul normal al lunii august
La 24 august, debitul Dunării la Baziaș era de aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august, potrivit B1TV. Chiar și o eventuală creștere a debitului nu ar aduce fluviul nici măcar la jumătate din nivelul obișnuit al perioadei, potrivit hidrologilor citați de sursa menționată.
Guvernul a aprobat, în paralel, dragarea de urgență a Dunării în zona Cernavodă și deversări suplimentare din acumulările de pe râul Olt, măsuri menite să sprijine atât repornirea centralei, cât și limitarea riscului unei crize similare. Proiectul hidrotehnic de amploare de pe brațul Bala, cu finanțare aprobată încă din 2024 și care ar fi putut reduce vulnerabilitatea centralei, nu a fost finalizat, lucrările fiind blocate din aprilie 2024.
De ce depinde centrala de nivelul fluviului
Reactoarele de tip CANDU de la Cernavodă folosesc apă grea în circuitul nuclear, dar depind de apa Dunării pentru sistemele tehnologice și de răcire ale instalațiilor. Când debitul fluviului scade sub anumite praguri, pompele nu mai pot funcționa în parametrii necesari, iar unitățile trebuie oprite preventiv, pentru a respecta marjele de securitate.
Situația nu este izolată la nivel regional. Ungaria a scufundat, la rândul ei, nave pentru a menține în funcțiune centrala Paks, care furnizează aproape jumătate din electricitatea țării, iar Bulgaria a redus pentru prima dată producția centralei de la Kozlodui în cei 52 de ani de funcționare, din cauza condițiilor hidrologice extreme.
Episodul de la Cernavodă ridică o întrebare care va reveni în discuție înainte de construirea reactoarelor 3 și 4: dacă infrastructura de alimentare cu apă nu este rezolvată din timp, extinderea producției nucleare riscă să repete, la o scară mai mare, exact vulnerabilitatea expusă în această vară. Deocamdată, Nuclearelectrica leagă orice decizie de repornire strict de evoluția Dunării, nu de un calendar fix.
