Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europa scrie o nouă pagină în istoria ingineriei: Italia, Austria și Franța au deschis cele mai ambițioase șantiere feroviare subterane din istoria continentului, potrivit CNN, pentru a construi tuneluri care vor depăși orice record mondial existent. Investițiile cumulate ating cifre astronomice, iar finalizarea proiectelor va transforma radical mobilitatea pe continent.
Tunelul Brenner: 64 de kilometri prin inima Alpilor.
Piesa centrală a acestui plan este tunelul Brenner, care va uni Innsbruck (Austria) cu Fortezza (Italia). Lucrările sunt în plină desfășurare, iar structura va avea o lungime proprie de 55 de kilometri, cu un cost estimat de 8,54 miliarde de euro.
Tunelul va fi alcătuit din două galerii paralele, proiectate pentru trenuri de mare viteză. Odată conectat cu tunelul din Valea Inn — inaugurat în 1997, cu o lungime de 12,7 kilometri — ruta subterană continuă va atinge 64 de kilometri în total, ceea ce va face din tunelul Brenner cea mai lungă conexiune feroviară subterană din lume. Finalizarea este programată pentru 2032.
Al doilea record: Lyon–Torino, 57,5 km la un cost de 25 miliarde de euro.
În paralel, Franța și Italia construiesc un tunel de 57,5 kilometri pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză dintre Lyon și Torino, conform Profit.ro. Costul estimat al acestei lucrări se ridică la 25 de miliarde de euro, iar termenul de finalizare este 2033.
🗞️ Citește și Acestea
Această megastructură va depăși actualul record mondial deținut de Tunelul Gotthard din Elveția, care măsoară 57,1 kilometri. Europa se pregătește astfel să își surclaseze propriile performanțe inginerești în mai puțin de un deceniu.
📊 CIFRE CHEIE:
- 64 km – lungimea totală a conexiunii Brenner (Austria–Italia), record mondial
- 57,5 km – tunelul Lyon–Torino (Franța–Italia), care depășește Gotthard
- 8,54 miliarde EUR – costul tunelului Brenner
- 25 miliarde EUR – costul tunelului Lyon–Torino
- 2032 / 2033 – termenele de finalizare ale celor două proiecte
Revoluție în transportul european.
Ambele proiecte sunt integrate în rețeaua TEN-T (Rețeaua Trans-Europeană de Transport), prioritatea strategică a Uniunii Europene pentru decarbonizarea transportului de marfă și de călători. Odată finalizate, tunelurile vor reduce semnificativ timpii de parcurs între marile hub-uri europene și vor transfera milioane de tone de marfă de pe șosele pe calea ferată.
Mutarea traficului de tranzit de pe autostrada Brenner și din pasul Fréjus pe rute subterane va reduce poluarea din Alpi, una dintre cele mai sensibile zone ecologice ale continentului. Este, totodată, un semnal că Europa investește masiv în infrastructură verde ca răspuns la provocările climatice.
Aceste construcții reprezintă proba că vechiul continent rămâne capabil de viziune pe termen lung — și că parteneriatul transnațional funcționează atunci când miza este suficient de mare.
