Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ales un meniu personalizat la dineul oficial care a însoțit Summitul Formatului București 9 de la Palatul Cotroceni, refuzând preparatele considerate delicatese și optând pentru variante mai simple. Detaliile neobișnuite ale mesei oficiale au ajuns publice în contextul unui eveniment diplomatic de mare amploare, potrivit Jurnalul.ro.
Meniul de protocol al reuniunii de la Cotroceni.
Masa oficială a inclus friptură de vită și foie gras, desert cu mousse de piersică — un meniu în registrul gastronomiei fine dining, obișnuit la reuniunile diplomatice de nivel înalt.
Rutte, conform surselor participante la eveniment, a ales să nu consume foie gras și a optat exclusiv pentru friptura de vită. La desert, secretarul general al NATO a renunțat la mousse-ul de piersică în favoarea fructelor de pădure.
Organizatorii Summitului au prevăzut, în linie cu uzanțele protocolare internaționale, variante adaptate pentru oficialii cu restricții alimentare, preferințe personale sau intoleranțe. Aceasta este o practică standard la reuniunile de nivel înalt, practicată inclusiv la summiturile NATO și G7.
Summitul B9 și miza securitară din spatele protocolului.
Dineul a avut loc în contextul celui de-al 11-lea Summit al Formatului București 9, găzduit de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni pe 13 mai 2026. La reuniune au participat lideri din Europa Centrală și de Est, state nordice, reprezentanți ai SUA și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Formatul B9 — care reunește România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia și Estonia — a fost lansat în 2015 ca răspuns la anexarea Crimeei, iar ediția din 2026 s-a desfășurat cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, conform Digi24.
Declarația comună: Rusia, amenințare directă pentru NATO.
La finalul reuniunii, liderii prezenți au adoptat o declarație comună cu un mesaj ferm privind securitatea europeană. Potrivit documentului oficial publicat de Administrația Prezidențială de la București, „Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”, iar NATO trebuie să se concentreze asupra apărării colective prin consolidarea prezenței pe Flancul Estic.
Declarația mai consemnează că Ungaria s-a abținut constructiv și nu a susținut formularea actuală a documentului.
Summitul de la București a trimis astfel un semnal clar înaintea reuniunii NATO de la Ankara, demonstrând coeziunea statelor de pe Flancul Estic. Detaliile culinare despre preferințele lui Rutte rămân un detaliu uman care adaugă culoare unui eveniment marcat în primul rând de tensiune geopolitică.






















