Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a României a decis miercuri să amâne pentru data de 18 februarie pronunțarea pe legea privind pensiile magistraților, după ce judecătorii au cerut timp suplimentar pentru a analiza cererea ÎCCJ de sesizare a CJUE. Este a cincea amânare în acest dosar controversat care blochează fonduri europene de 231 milioane euro, conform Mediafax.
Motivul noii amânări: cererea de sesizare a CJUE
Potrivit comunicatului oficial al CCR, amânarea s-a decis „având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026″. Judecătorii constituționali trebuie să analizeze cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară.
ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, susține că măsurile din proiectul Guvernului „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”, conform Jurnalul. Instanța Supremă a transmis marți, 10 februarie, solicitarea formală de sesizare a CJUE, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe articolul 267 TFUE.
Deși judecătorul CCR Gheorghe Stan se afla în concediu legal de 8 zile, acesta s-a întors special pentru ședința de miercuri. Potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, toți judecătorii care au participat la dezbateri trebuie să fie prezenți la deliberări pentru ca instanța să poată pronunța un verdict.
Tudorel Toader: „Ne apropiem de decizie”
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, consideră că termenul scurt de o săptămână semnalează apropierea unei decizii finale. „Un termen scurt de o săptămână înseamnă că ne apropiem de decizie. Probabil că vor lămuri și vom avea în sfârșit o decizie peste o săptămână”, a declarat Toader pentru Digi24.
Fostul ministru contestă ideea că un criteriu de constituționalitate ar putea fi legat de scrisoarea premierului Ilie Bolojan referitoare la banii din PNRR. „Un criteriu de constituționalitate este de oportunitate, de echitate, dar e altceva”, a explicat Toader, potrivit Juridice.ro.
Ce prevede reforma contestată
Legea adoptată de Guvernul Bolojan aduce modificări majore sistemului de pensionare al magistraților. Reforma prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net și creșterea vechimii în muncă necesare de la 25 la 35 de ani.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat cu 35 de ani vechime, însă dacă nu au împlinit 65 de ani se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard. Textul legii prevedea inițial intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026, dar amânările repetate au blocat aplicarea reformei, conform Europa Liberă.
Miza europeană: 231 milioane euro din PNRR
Premierul Ilie Bolojan a transmis săptămâna trecută președintei CCR, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care avertizează că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 milioane euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. Magistratura a considerat această intervenție drept o formă de presiune asupra Curții.
În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 beneficiari, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 persoane), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale, inclusiv magistrați. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde lei, iar pentru celelalte categorii a fost de 2,2 miliarde lei.
Ce urmează pe 18 februarie
Conform surselor din cadrul CCR, pe 18 februarie judecătorii sunt decisivi: fie pronunță un verdict final, fie trimit legea la CJUE. Dacă CCR decide sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, procesul ar putea dura aproximativ doi ani, potrivit declarațiilor fostului președinte CCR, Augustin Zegrean.
Dacă votul nu va duce la sesizarea CJUE, atunci hotărârea privind pensiile speciale pentru magistrați ar putea fi luată în ședința de marți viitoare, punând capăt unui proces care a generat tensiuni majore între Executiv, Parlament și sistemul judiciar.






















