Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 29 decembrie, pronunțarea verdictului privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, după ce patru judecători au ieșit din sală, lăsând ședința fără cvorum, potrivit Digi24.
Ședință fără decizie din cauza lipsei cvorumului.
Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit duminică, 28 decembrie 2025, de la ora 13:00, pentru a decide soarta reformei pensiilor magistraților, însă ședința s-a încheiat fără un verdict după aproximativ o oră și jumătate de deliberări. Potrivit surselor G4Media, patru judecători – Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga – au părăsit sala de ședință, toți fiind numiți de PSD.
„Curtea Constituțională a decis continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate, constatând lipsa cvorumului”, au anunțat reprezentanții CCR. Pentru a pronunța un verdict, este necesar un minim de șase judecători prezenți în sală.
Aceasta este a doua amânare a deciziei, după ce CCR mai stabilise termenul de 28 decembrie în ședința din 10 decembrie 2025.
🗞️ Citește și Acestea
Sesizarea unanimă a Înaltei Curți.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat CCR la 5 decembrie 2025, cu unanimitate de voturi – toți cei 102 judecători prezenți votând pentru contestarea legii. Sesizarea vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie pentru a doua variantă a proiectului, după ce prima fusese respinsă de CCR în octombrie.
Magistrații susțin că legea „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu”. Conform Europa Liberă, Înalta Curte argumentează că actul normativ încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR anterioare și folosește formulări imprecise.
Ce prevede reforma contestată.
Proiectul de lege modifică radical sistemul pensiilor magistraților. Vârsta de pensionare crește etapizat de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu implementare până în 2042. Vechimea necesară în muncă se majorează de la 25 la 35 de ani.
Cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă. Magistrații se pot pensiona anticipat la 35 de ani vechime, dar cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard.
Perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, ca diferență față de prima variantă respinsă de CCR.
Context politic și implicații pentru PNRR.
Reforma pensiilor magistraților reprezintă unul dintre cele patru jaloane din PNRR cu termen 28 noiembrie 2025, având o miză totală de peste 800 milioane de euro. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a transmis Comisiei Europene o scrisoare justificând întârzierea și confirmând voința politică de implementare.
În septembrie 2025, România avea 5.733 de magistrați pensionari, cu o pensie medie de 25.377 lei, cea mai mare dintre categoriile de pensii de serviciu. Reforma a stârnit proteste în instanțe și parchete, magistrații suspendându-și activitatea în semn de protest.
Decizia finală, așteptată luni la ora 10:00, va determina dacă Guvernul Bolojan poate implementa reforma sau dacă va trebui să revină cu o nouă variantă a legii.
