Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria Capitalei, a declarat că informațiile despre o legătură de rudenie cu Alina Gîrbea, noul secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), au fost răspândite de PNL, potrivit StiriPeSurse.ro. Drulă susține că relația de rudenie menționată în presă nu mai există de mult timp.
PNL a lansat acuzații de nepotism în guvern.
Numirea Alinei Gîrbea în funcția de secretar de stat la MIPE, decizie semnată de premierul Ilie Bolojan și publicată în Monitorul Oficial pe 19 noiembrie 2025, a stârnit controverse în spațiul public. Gîrbea a fost propusă de USR în locul Luminiței Zezeanu, reprezentanta PSD care a fost eliberată din funcție.
Într-o declarație pentru Prima News, Drulă a explicat natura exactă a relației: „Este vorba de Alina Gârbea, un profesionist în instituții europene. Este o relație de rudenie prin alianță care nu mai există. Adică este fosta soție a fratelui partenerei mele. Și cariera ei politică nu are nicio legătură cu mine„. Acesta a acuzat direct PNL că a inventat și răspândit această informație, care a fost preluată de mass-media.
Reacția conducerii USR și a oficialilor guvernamentali.
Dominic Fritz, președintele USR, a confirmat că el personal a propus-o pe Alina Gîrbea pentru funcția de secretar de stat. Fritz a criticat vehement acuzațiile de nepotism, calificându-le drept „misogine” și subliniind că acestea vizează de fapt candidatura lui Drulă la Primăria Capitalei, conform Antena 3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
„Alina nu are nimic de ascuns. A spus limpede că a existat o relație de rudenie cu Cătălin Drulă, între timp încheiată„, a declarat Fritz pe Facebook. Liderul USR a subliniat că Gîrbea are 15 ani de experiență în instituțiile europene, studii la Sciences Po Paris și a colaborat cu politicieni europeni de rang înalt, inclusiv fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că rolul său este de a coordona instituția, nu de a investiga viața personală a angajaților. „Profesional vă asigur că are toată capacitatea de a îndeplini cu brio atribuțiile„, a afirmat Pîslaru despre noul secretar de stat.
Profilul profesional al Alinei Gîrbea.
Alina-Roxana Gîrbea, absolventă de Științe Politice la Universitatea din București în 2007, deține un master în Afaceri Europene de la Sciences Po Paris din 2009. Aceasta a activat timp de 14 ani în diverse funcții la Comisia Europeană, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, fiind consilieră pe politica externă și de extindere a UE.
În declarația de avere din 2024, când a candidat pentru Parlamentul European pe lista USR, Gîrbea a menționat venituri de peste 105.000 euro de la Comisia Europeană, o casă moștenită în județul Hunedoara și un apartament de 150 de metri pătrați în Belgia, cumpărat împreună cu soțul său, Florin-Adrian Păun.
Potrivit Gandul.ro, după numire, Gîrbea a solicitat decontarea cheltuielilor de cazare și transport conform prevederilor legale, menționând că nu deține o locuință personală în București.
Context politic și implicații electorale.
Controversa intervine într-un moment sensibil pentru USR, în condițiile în care Cătălin Drulă este candidatul partidului pentru Primăria Capitalei în alegerile ce vor avea loc în 2025. Analiștii politici consideră că atacurile vizează slăbirea imaginii candidatului USR în fața electoratului bucureștean.
Drulă a subliniat că numirea Alinei Gîrbea a fost făcută de USR încă din vară și că el nu a avut nicio implicare în această decizie. „Numirea a fost făcută din vară de USR, eu nu am nicio legătură cu numirea ei„, a declarat acesta pentru Prima News.
Fritz a acuzat că „jegoșii încearcă să reducă femeile la tăcere” și a subliniat că dintre cei opt secretari de stat numiți până acum din partea USR, patru sunt femei, demonstrând angajamentul partidului pentru egalitate de gen în funcțiile publice.
Numirea vine în contextul în care guvernul Bolojan anunță măsuri de restructurare a aparatului bugetar și reducerea numărului de angajați din sectorul public cu peste 13.000 de posturi, ceea ce a generat critici suplimentare din partea opoziției cu privire la crearea de noi funcții de secretar de stat.
