Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România se pregătește să introducă pentru prima oară în legislație incriminarea căsătoriei forțate, potrivit unui proiect de lege finalizat de Guvernul Ilie Bolojan la finalul lunii martie 2026. Proiectul vizează atât constrângerea la căsătorie, cât și determinarea minorilor să conviețuiască în relații de tip conjugal, conform TVR Info.
Contextul legislativ: de ce era necesară această lege.
România se afla, la finalul anului 2024, pe primul loc în UE la numărul de mame minore. Potrivit datelor INS, în 2021 au existat 8.024 de mame minore, dintre care 745 aveau între 10 și 14 ani. Un studiu UNICEF din 2023 arată că 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România.
Cifrele sunt alarmante: în 2023 au existat 27 de adolescente care au devenit mame la vârsta de 12 ani, iar 80% dintre fetele gravide sub 18 ani nu mergeau la școală.
Proiectul vine și ca urmare a unei obligații europene: Directiva 2024/1385 impune statelor membre incriminarea căsătoriei forțate, cu termen de transpunere până în iunie 2027.
Textul legii: ce prevede noul articol din Codul Penal.
Proiectul introduce în Codul Penal un nou articol — „Căsătoria forțată” — cu următoarele prevederi:
- Constrângerea la căsătorie sau la conviețuire de tip conjugal se pedepsește cu 3 până la 7 ani de închisoare
- Determinarea unui minor sub 16 ani să conviețuiască cu o altă persoană atrage aceeași pedeapsă
- Dacă fapta este săvârșită asupra unui minor, limitele pedepsei se majorează cu o treime
- Tentativa este de asemenea pedepsită
Reacții: proteste ale comunităților rome la Târgu Jiu.
Inițiativa legislativă a generat reacții puternice în unele comunități tradiționale. Dorin Cioabă, supranumit „regele romilor”, s-a declarat împotriva proiectului, invocând tradițiile comunitare.
Incriminarea căsătoriilor forțate a determinat proteste ale romilor din Târgu Jiu. „Tradiția e ca să stai un an, doi, până văd că sunt compatibili, nu când logodim să ne bage la pușcărie”, a spus un participant la protest, citat de Pro TV.
Traseul legislativ: proiectele se „contopesc”.
Guvernul va trimite proiectul spre adoptare în Parlament, unde există deja o inițiativă similară depusă de miniștrii Florin Manole (PSD) și Diana Buzoianu (USR). Proiectul parlamentar a trecut de Senat și se află în dezbatere finală la Camera Deputaților.
Manole a declarat că proiectele se vor „contopi” într-un singur act normativ, iar celelalte inițiative vor putea deveni amendamente.
Legea reprezintă o premieră absolută în istoria legislativă a României și marchează un pas important în lupta împotriva violenței bazate pe gen și a exploatării minorilor.






















