Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, avertizează că România se confruntă cu un blocaj sever în atragerea fondurilor europene din PNRR, conform declarațiilor publicate pe rețelele sociale și preluate de Capital.ro. Țara noastră nu a mai încasat nicio tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență din luna mai 2025, iar toate plățile curente se fac acum din bani naționali.
Situația reală a absorbției fondurilor PNRR.
Câciu prezintă o imagine detaliată a modului în care au circulat banii europeni. La instalarea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în iunie 2025, România cheltuise deja 7 miliarde de euro din totalul de 10,4 miliarde de euro primite, adică 65,5% din sumă.
Ulterior, au mai fost utilizați 1,8 miliarde de euro până în octombrie 2025 și aproximativ 1,6 miliarde de euro până în prezent. Social-democratul trage concluzia că, în total, guvernul Bolojan a consumat 3,4 miliarde de euro din PNRR, în vreme ce guvernele Ciolacu I și II au cheltuit 7 miliarde de euro.
Problema gravă, subliniată de Câciu, este că România are de recuperat de la Comisia Europeană 3,1 miliarde de euro — 840 de milioane din Cererea de Plată 3 și 2,3 miliarde din Cererea de Plată 4 — fără să fi încasat acești bani. Termenele de validare au expirat deja, iar fostul ministru are dubii că Cererea de Plată 4 va fi validată înainte de mai 2026.
🗞️ Citește și Acestea
Declarațiile lui Câciu: atac la adresa Guvernului Bolojan.
„Este foarte bine că guvernul dă semne că înțelege cât de gravă este situația din PNRR. Este foarte rău că încă se minte, în timp ce se aruncă cu noroi”, a scris fostul ministru al Finanțelor pe Facebook.
Câciu critică și tonul adoptat de Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, reproșându-i că și-a arogat concluzii pe care social-democratul le semnalase anterior. El respinge afirmațiile despre o creștere spectaculoasă a absorbției, pe care o consideră nejustificată, potrivit Mediafax.
Fostul ministru explică de asemenea mecanismul tehnic al PNRR, reamintind că fondurile europene nu sunt rambursate automat după cheltuire, ci numai după îndeplinirea jaloanelor și reformelor asumate în cererile de plată. Până la deblocarea tranșelor, România se împrumută de pe piețele financiare la o dobândă de 7% pentru a finanța proiectele în derulare.
Riscul transferării costurilor PNRR pe bugetul național.
Dacă blocajul în relația cu Comisia Europeană persistă, consecințele pot fi severe. Fiecare zi în care România nu primește tranșele așteptate înseamnă mai multă datorie publică și o presiune suplimentară asupra unui buget deja tensionat.
Câciu invocă și riscuri macroeconomice suplimentare: golul de lichiditate generat de absența celor 3,1 miliarde de euro poate afecta rezervele valutare și cursul de schimb, conform Gândul.ro. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât termenul-limită pentru atragerea întregului PNRR se apropie, august 2026 fiind data oficială până la care fondurile trebuie absorbite.
„Nu există salvatori și nici competiție între cine e mai deștept. Există o singură țintă: să aducem cât mai mulți bani din acest PNRR. Altfel, plățile vor rămâne pe bugetul de stat”, a concluzionat Câciu.
Declarațiile vin în contextul în care Guvernul Bolojan pregătește bugetul de stat pentru 2026 și promite că va atrage 10 miliarde de euro din PNRR în cursul acestui an — o țintă ambițioasă, considerând că țara nu a mai încasat nicio tranșă de aproape un an.
