Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Economia României a încheiat anul 2025 cu o scădere a PIB-ului de 1,9% față de trimestrul anterior – prima contracție trimestrială semnificativă din perioada post-pandemie. Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe în Guvernul Ciolacu, a reacționat imediat, avertizând că efectele se vor vedea rapid în buget, investiții și salarii, potrivit HotNews.ro. „Bolojan a băgat România în gard!”, a afirmat fostul ministru, fără echivoc.
Câciu: contracția nu este conjuncturală, ci o schimbare de ciclu economic.
Adrian Câciu, economist și fost titular al portofoliului Finanțelor, a caracterizat datele INS drept un semnal de schimbare profundă a ciclului economic, nu o simplă fluctuație.
„Țara este în gard. Contracţia este majoră”, a afirmat acesta, adăugând că întârzierea măsurilor de stimulare economică și absența unui buget adoptat în termen legal au amplificat efectele negative.
„Trimestru I 2026 este tot pe minus pentru că Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economică şi adoptarea bugetului în decembrie”, a scris Câciu, catalogând premierul drept „cel mai slab premier din istorie”.
🗞️ Citește și Acestea
Declarațiile vin în contextul în care Ilie Bolojan, primul ministru al României, a răspuns la rândul său, afirmând că scăderea este „un cost necesar” pentru construirea unei economii mai solide.
Ce arată datele oficiale ale INS.
Raportul Institutului Național de Statistică arată că produsul intern brut din trimestrul IV 2025 a fost mai mic în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul III. Pe serie ajustată sezonier, indicatorul marchează o scădere de 1,6% față de același trimestru al anului anterior.
Două trimestre consecutive de contracție reprezintă definiția standard a recesiunii tehnice, potrivit Digi24. Contracția este importantă și prin prisma momentului: vine după ani de creștere susținută alimentată de cererea internă, semn că motorul consumului a început să piardă forță.
România nu are adoptată o lege a bugetului pentru 2026, fapt care, în opinia analiștilor, adaugă incertitudine suplimentară pentru investitori și instituțiile financiare internaționale.
Presiune pe buget, salarii și angajări.
Câciu atrage atenția asupra unui efect de cascadă: veniturile fiscale cresc mai lent când economia scade, oblicând statul să se împrumute mai mult pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate. Presiunea se mută automat asupra deficitului bugetar, deja la un nivel ridicat.
Companiile reacționează prin încetinirea angajărilor și amânarea majorărilor salariale, ceea ce face ca efectele recesiunii tehnice să fie resimțite gradual de populație. Investițiile private intră în așteptare, iar capitalul preferă să observe înainte să riște.
Fostul ministru avertizează că, în absența unui plan coerent de redresare și a unui buget adoptat, efectele nu vor rămâne conjuncturale: „Dacă încrederea nu este restabilită, această stare riscă să se prelungească”.
O dezbatere despre responsabilitate politică și economică.
Recesiunea tehnică deschide o dezbatere care va domina agenda politică și economică a României în lunile următoare. Pe de o parte, guvernul Bolojan argumentează că austeritatea era necesară pentru stabilizarea finanțelor publice. Pe de altă parte, opoziția, în special PSD, invocă datele INS ca dovadă că politicile adoptate au produs efecte negative în economia reală.
