Deputatul PSD Adrian Câciu a lansat o critică severă la adresa actualei guvernări, pe fondul tensiunilor legate de rectificarea bugetară și implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Fostul ministru al Finanțelor consideră că România se află într-o situație de „haos bugetar” din cauza unei administrări deficitare a resurselor publice, conform declarațiilor sale publicate pe Stiripesurse.ro.
Deficit real vs. deficit aparent
Câciu susține că problema principală nu este nivelul deficitului în sine, ci modul în care acesta este gestionat și comunicat. „Deficitul este dat de volumul mare de investiții (8% din PIB) și cheltuielile cu dobânzile (2,8% din PIB)„, a explicat deputatul, subliniind că România se află în anii cu vârf al cheltuielilor pentru investiții în 2025 și 2026.
Potrivit datelor oficiale din august 2025, deficitul bugetar se situa la 4,04% din PIB în primele șapte luni ale anului, fiind menținut la același nivel ca în perioada similară din 2024.
Discrepanțe la rectificarea bugetară
Unul dintre aspectele cel mai dur criticate de Câciu vizează managementul rectificării bugetare adoptate în octombrie 2025. „La rectificare ni s-a spus că au fost acoperite toate cheltuielile esențiale. Ieri și azi aflăm că NU AU FOST și avem amenințări cu plângeri penale între părți„, a declarat fostul ministru.
Situația devine și mai complexă când vine vorba de colectarea TVA. Câciu semnalează o discrepanță majoră: „estimatul suplimentar din TVA trebuia să fie circa 6 miliarde lei potrivit legii 141/2025 (când a crescut TVA-ul la 21%), iar la rectificare veniturile anualizate din TVA scad cu 1,9 miliarde lei„.
🗞️ Citește și Acestea
Jalonul 207 și relația cu UE
În centrul criticilor se află și implementarea jalonului 207 din PNRR, referitor la reforma fiscală. Câciu atrage atenția că România are suspendați 870 de milioane de euro pentru neîndeplinirea unor jaloane până în noiembrie 2025, potrivit analizelor sale publicate pe rețelele sociale.
Conform informațiilor prezentate de Digi24.ro, România riscă să primească temporar doar o plată parțială din cererea de plată numărul trei din PNRR, în valoare de 1,1 miliarde euro, din cauza îndeplinirii incomplete a reformelor cerute.
Comparație cu perioada anterioară
Câciu își susține argumentele prin referire la performanțele din perioada în care a condus Ministerul Finanțelor. „Cum am reușit să cobor deficitul de la 9,2% la 6,3%, să cresc investițiile, pensiile și salariile, să finanțez autoritățile locale și centrale și, în același timp, să avem o creștere economică de 4% fără criză bugetară?„, și-a pus fostul ministru întrebarea retorică.
Context economic actual
România se confruntă în prezent cu provocări economice complexe. Rectificarea bugetară din octombrie 2025 a fost adoptată pe fondul unei creșteri economice estimate la doar 0,6%, mult sub ținta inițială de 2,5%. Inflația medie anuală este prognozată la 7,1%, iar deficitul bugetar a fost ajustat la 8,4% din PIB.
Guvernul actual justifică aceste cifre prin volumul mare de investiții în infrastructură și presiunea creată de supracontractările din PNRR, evaluate la aproximativ 40 de miliarde de euro, față de suma inițială de peste 20 de miliarde euro.
Critici asupra reformelor și implicații
Deputatul PSD critică vehement lipsa de progres în implementarea reformelor asumate prin PNRR. „Vine noiembrie și nu am îndeplinit niciun jalon din cele pentru care avem suspendați 870 milioane euro„, a avertizat Câciu.
Această situație pune România în dificultate în relația cu Comisia Europeană, care evaluează progresul țării în reducerea deficitului și implementarea reformelor până în iunie 2025. În lipsa unor măsuri concrete, există riscul suspendării plăților din fondurile europene.
Poziția actuală a Guvernului
Actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că rectificarea bugetară are ca scop „readucerea bugetului într-o zonă de proiecție realistă„, recunoscând implicit că bugetul inițial pentru 2025 „a fost făcut greșit din primăvară”.
Guvernul estimează că prin implementarea măsurilor de amnistie fiscală se vor realiza încasări de 7,9 miliarde lei, iar prin digitalizarea ANAF și modulele antifraudă se vor obține venituri suplimentare de peste 5,8 miliarde lei.
Concluzie și perspectiva
Controversa stârnită de declarațiile lui Câciu reflectă tensiunile din sistemul politic românesc privind gestionarea finanțelor publice în contextul obligațiilor către UE. Critica referitoare la „haosul” din administrația publică subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între instituții și a unei planificări bugetare mai realiste.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru România, care trebuie să demonstreze Comisiei Europene progrese concrete în reducerea deficitului și implementarea reformelor, pentru a evita suspendarea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea țării.
