Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat marți că bugetul României pentru 2026 va ajunge în Parlament și va fi adoptat după luni de negocieri tensionate în coaliția de guvernare. Economistul afirmă că există un acord general asupra direcției bugetare, însă avertizează că războiul din Orientul Mijlociu ar putea destabiliza piețele energetice și pune presiune pe finanțele publice.
Consens politic după luni de dispute.
Într-o intervenție la Digi24, Daniel Dăianu a explicat că, dincolo de tensiunile din spațiul public, există de fapt un consens privind orientarea fiscală a țării. „Știrea bună este că bugetul României va intra în Parlament și va fi aprobat. Se va termina această saga care părea interminabilă”, a spus președintele Consiliului Fiscal, conform Financial Intelligence.
Economistul a subliniat că este incorect să se afirme că divergențele ar fi atât de profunde încât ar putea deraia procesul de consolidare bugetară. „În linii mari, există un consens privind bugetul. Critici la adresa bugetului au venit nu numai din partea unui partid din coaliție. Există și centre de putere în România care își flexează musculatura în perioada de construcție a unui buget”, a precizat Dăianu.
Potrivit sursei citate, tensiuni majore au apărut frecvent între administrația centrală, reprezentată de premier și ministrul de Finanțe, și autoritățile locale conduse de primari. „Lucrurile întotdeauna au fost complicate, dar în 2025 și mai ales în 2026 sunt mai dificil de rezolvat, întrucât corecția este foarte mare”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.
🗞️ Citește și Acestea
Deficit bugetar estimat la 7,25% din PIB pentru 2026.
Daniel Dăianu a amintit că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB, calculat după metodologia europeană, ceea ce face necesare măsuri drastice de consolidare fiscală. Pentru anul 2026, economistul estimează că deficitul ar putea coborî semnificativ dacă execuția bugetară nu va fi afectată de factori externi.
„România a terminat 2025 cu un deficit mult inferior celui consemnat la finele lui 2024, iar această corecție s-a făcut în ultimele luni. În 2026 corecția va fi mai mare. Dacă execuția bugetară în 2026 nu va fi deraiată din varii motive, România poate să termine anul cu un deficit mult inferior celui de anul trecut, în jur de 7,25%. Ținta urmărită de Guvern este realizabilă și ar fi o performanță”, a declarat Dăianu.
Reducerea deficitului presupune însă măsuri dificile care sunt resimțite direct de populație. „Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal.
Războiul din Orientul Mijlociu, risc major pentru economie.
Un aspect central al declarațiilor lui Daniel Dăianu l-a reprezentat avertismentul privind riscurile geopolitice și impactul acestora asupra economiei. Economistul a subliniat că evoluțiile din Orientul Mijlociu pot schimba radical perspectivele economice și pot pune presiune semnificativă pe bugetele statelor. Conform Europa Liberă, războiul din regiune reprezintă un factor de risc major pentru piețele energetice și stabilitatea financiară globală.
„Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele”, a explicat Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că prelungirea conflictului ar putea avea consecințe devastatoare. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să «înnebunească», așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a adăugat acesta.
În acest context, economistul consideră că interesul major al actorilor globali, inclusiv al Statelor Unite, este ca situația să nu se deterioreze semnificativ, deoarece ar afecta economia globală și implicit economia americană.
Stabilitatea coaliției, monitorizată de investitori.
Daniel Dăianu a subliniat că investitorii și agențiile de rating urmăresc cu atenție nu doar indicatorii economici, ci și stabilitatea politică din România. „O întrebare recurentă pe care o primim de la agențiile de rating și de la investitori este: ce credeți despre puterea coaliției și despre stabilitatea politică a țării?”, a explicat economistul.
În opinia sa, în contextul unei consolidări bugetare de amploare, stabilitatea politică devine esențială pentru menținerea încrederii pe piețele financiare. „Într-o țară unde există o vânzoleală politică tot mai mare, este pusă în discuție politica economică și, în cazul de față, consolidarea bugetară”, a precizat Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că menținerea actualei coaliții este importantă pentru continuarea procesului de ajustare fiscală. „România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a conchis Daniel Dăianu.
Provocări și perspective pentru 2026.
Procesul de adoptare a bugetului pentru 2026 a fost marcat de tensiuni prelungite între partidele din coaliție, în special între PSD și PNL, pe teme precum alocările pentru programe sociale, investițiile locale și măsurile de solidaritate. Negocierile s-au întins pe parcursul mai multor luni, creând incertitudine pe piețele financiare și întârziind investițiile publice.
Cu toate acestea, declarațiile lui Daniel Dăianu sugerează că procesul politic se apropie de finalizare și că bugetul va intra în procedura parlamentară în curând. Adoptarea acestuia va permite deblocarea investițiilor publice și va oferi claritate asupra direcției fiscale a României pentru anul 2026, într-un context economic și geopolitic marcat de multiple incertitudini.
