Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul Bolojan urmează să adopte bugetul de stat pe 2026 abia în martie, conform surselor politice, deși Legea finanțelor publice impune adoptarea acestuia înainte de începutul anului bugetar. Întârzierea deliberată ar avea drept scop limitarea cheltuielilor în primele luni ale anului pentru reducerea deficitului bugetar. Primăriile vor fi nevoite să funcționeze în regim de avarie cel puțin până în luna mai, când vor putea aproba bugetele locale, potrivit acelorași surse
Surse din interiorul coaliției au declarat pentru Digi24 că întârzierea bugetului pe 2026 nu este o simplă problemă tehnică, ci o strategie deliberată de limitare a cheltuielilor publice. Instituțiile locale vor fi constrânse să funcționeze cu 1/12 din bugetul anului precedent lunar, ceea ce înseamnă că nu vor putea lansa proiecte noi sau angajamente mari în primul trimestru al anului.
Calendarul oficial și termenele reale de adoptare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul pe 2026 ar trebui adoptat până la finalul lunii februarie, conform România Liberă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat că proiectul de buget va fi publicat și aprobat în Guvern la mijlocul lunii februarie, pentru a intra apoi în dezbatere parlamentară în a doua parte a lunii.
Totuși, surse politice din coaliție susțin că „negocierile sunt abia la început”, iar calendarul real depinde de angajarea răspunderii Guvernului pe pachete legislative de reformă a administrației și relansare economică, ceea ce ar împinge votul final pe buget către sfârșitul lunii februarie sau chiar începutul lunii martie.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit Digi24, premierul Bolojan s-a întâlnit cu delegațiile primarilor pentru a discuta despre buget, în contextul în care numeroși edili au criticat reforma administrației și reducerile de cheltuieli propuse. Întâlnirea a avut loc înainte ca Executivul să definitiveze bugetul, iar primarii au cerut clarificări privind modul în care vor fi împărțite sumele defalcate din bugetul de stat.
Funcționarea „pe 1/12” și impactul asupra instituțiilor.
Până la adoptarea bugetului de stat, instituțiile publice funcționează în regim special, cunoscut drept „pe 1/12″. Conform Legii finanțelor publice, Guvernul își desfășoară activitatea pe baza bugetului anului precedent, cu limite lunare de cheltuieli care nu pot depăși, de regulă, o duzime din prevederile bugetare anterioare.
În practică, acest mecanism permite acoperirea cheltuielilor recurente precum salarii, utilități și obligații deja asumate, dar îngreunează serios lansarea de proiecte noi, comenzi publice mari sau extinderi de programe. Ordonatorii de credite sunt constrânși de plafonul lunar și de prudența la angajamente, ceea ce blochează investițiile și proiectele de dezvoltare.
Pentru bugetele locale, situația este și mai complicată. Conform Legii finanțelor publice locale, autoritățile locale trebuie să-și construiască bugetele în funcție de sumele care vin din bugetul de stat. După publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor transmite către direcțiile de finanțe sumele defalcate și transferurile, care apoi sunt repartizate către unitățile administrativ-teritoriale.
Bugetele locale, aprobate abia în mai.
Legea stabilește că aprobarea bugetelor locale trebuie făcută în maximum 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat. Dacă bugetul național se votează și se publică efectiv în martie, fereastra de 45 de zile împinge natural aprobările locale către finalul lunii aprilie sau începutul lunii mai.
Această întârziere are consecințe majore pentru primării, care nu vor putea demara proiecte de investiții, nu vor putea angaja personal nou și nu vor putea lansa achiziții publice importante cel puțin până în luna mai. În cazul în care autoritățile deliberative locale nu aprobă bugetele la timp, legea prevede că finanțele pot dispune sistarea alimentării cu cote și sume defalcate.
Surse din coaliție susțin că această întârziere ar funcționa ca un „mecanism de reducere a deficitului din pix”, prin blocarea automată a cheltuielilor, nu prin măsuri structurale de eficientizare a administrației.
Ținta de deficit și „ordonanța trenuleț” din toamnă.
România și-a asumat în fața Comisiei Europene reducerea deficitului bugetar la 6,5% din PIB în 2026, față de 8,4% în 2025. Premierul Bolojan a declarat că reducerea deficitului se va face „fără a mai crește taxele”, mizând pe eficientizarea cheltuielilor și pe creșterea veniturilor din combaterea evaziunii fiscale.
Sursele politice avertizează însă că după o primă parte de an cu cheltuieli limitate artificial, în octombrie ar urma să apară o nouă „ordonanță trenuleț”, prin care creditele bugetare neutilizate ar fi retrase. Deficitul ar fi astfel cosmetizat prin frânarea execuției bugetare, nu prin reforme structurale ale sistemului public.
Creditele bugetare deschise și neutilizate pot fi retrase în timpul anului în condiții strict reglementate, iar creditele neutilizate la final de an se anulează de drept. Acest mecanism face ca ritmul de cheltuire să conteze direct în rezultatul final pe deficit, ceea ce permite Guvernului să atingă ținta prin limitarea artificială a execuției bugetare.
Premierul Bolojan a anunțat că în prima parte a lunii februarie Guvernul urmează să își angajeze răspunderea pe legislația de reformă a administrației și pachetul de relansare economică, urmând ca ulterior să fie adoptat bugetul de stat. Între timp, instituțiile publice și primăriile rămân în regim de avarie, fără posibilitatea de a face investiții majore sau de a demara proiecte noi.
