Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a calificat drept falsă teza potrivit căreia sprijinul financiar acordat de România Ucrainei ar fi determinat intrarea țării în recesiune tehnică, potrivit G4Media. Declarația vine în contextul în care România a înregistrat al doilea trimestru consecutiv de scădere a Produsului Intern Brut.
Bolojan demontează narațiunea suveranistă despre Ucraina.
Premierul a respins ferm la Europa FM acuzațiile lansate în spațiul public, în special de formațiuni suveraniste, conform cărora sprijinul financiar pentru Kiev ar fi responsabil de dificultățile economice ale României.
„În timp ce există o dificultate financiară, noi susținem Ucraina cu sume foarte mari — e un fals. Când am alocat sume de sprijin pentru Ucraina, am dat comunicat de presă. Undeva la 50 de milioane de euro pe acest program de susținere financiară. Dar e important: e alocare la NATO, iar NATO — cu banii de la toate țările UE — au dat Kievului”, a explicat Bolojan.
Premierul a subliniat că România câștigă indirect prin susținerea Ucrainei. „Ucraina, prin ce face, apără flancul estic, inclusiv România. Cu cât se va găsi o soluție și o să fie o zonă stabilă de frontieră, iar Ucraina să fie o țară stabilă, o să existe un tampon. România, alături de aliați, a procedat corect”, a adăugat șeful Executivului.
🗞️ Citește și Acestea
Recesiunea tehnică: cauzele reale și contextul economic.
România a intrat în recesiune tehnică după ce PIB-ul în trimestrul IV 2025 a scăzut în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul III 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică. Este al doilea trimestru consecutiv de contracție, după scăderea de 0,2% înregistrată în trimestrul III față de trimestrul II din 2025.
Potrivit Digi24, contribuția de 50 de milioane de euro acordată Ucrainei prin mecanismul PURL (Prioritised Ukraine Requirement List) a fost adoptată în limitele plafonului bugetar stabilit și nu a depășit cadrul fiscal existent.
Premierul a explicat că recesiunea era prevăzută și asumată, reprezentând costul tranziției de la „un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”.
Argumente strategice: de ce contează stabilitatea Ucrainei pentru România.
Dincolo de cifre, Bolojan a adus în discuție rațiunile geopolitice ale sprijinului acordat. România găzduiește din ianuarie 2026 un hub logistic NATO pentru coordonarea și tranzitul echipamentelor militare destinate Ucrainei, operând în paralel cu centrul de la Rzeszow, Polonia.
Mecanismul PURL a fost lansat după ce administrația Trump a redus ajutorul militar direct și a solicitat aliaților europeni să preia o parte din responsabilități. Contribuțiile statelor partenere sunt gestionate prin bugetul NATO, nu direcționate individual.
Opoziția suveranistă, reprezentată în principal de AUR, a susținut constant că deficitul bugetar al României se datorează sprijinului acordat Kievului — teză infirmată de date independente, inclusiv de Consiliul Fiscal, care arată că dezechilibrul bugetar a început din 2019.
