Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților nu mai are probleme de procedură, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru a doua oară, potrivit StiriPeSurse.ro. Toți cei 102 judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite au votat în unanimitate pentru atacarea legii la CCR.
Decizia unanimă a ÎCCJ: 102 voturi pentru sesizarea CCR.
Secțiile Unite ale Înaltei Curți au hotărât vineri, 5 decembrie, să trimită din nou la Curtea Constituțională proiectul de reformă a pensiilor magistraților, pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Magistrații au fost convocați de președinta instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția față de noul act normativ.
Decizia vine după ce un prim proiect similar a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie 2025, pe motive de procedură. Atunci, Curtea a constatat că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), chiar dacă acesta este consultativ, conform G4Media.
Ce spune premierul: „Sper să se judece pe fond”.
Întrebat despre decizia ÎCCJ, Bolojan a subliniat că de această dată Executivul a respectat toate cerințele constituționale. „În ceea ce privește decizia Înaltei Curți, este decizia lor. Eu sper că acest proiect respectă prevederile constituționale„, a declarat premierul într-un briefing de presă.
🗞️ Citește și Acestea
„Data trecută, cu un vot de 5 la 4, s-a considerat că 10 zile nu au fost de ajuns. Acum, cu concursul CSM, am respectat acest aspect care ține de avizare, chiar dacă avizul a fost negativ„, a explicat Bolojan. Premierul a insistat că problemele de neconstituționalitate pe procedură „nu se mai pun” și că speră ca dezbaterea să se mute pe fondul legii.
„Sper să se ajungă pe fond și să se stabilească faptul că măsurile propuse de Guvern sunt corecte din toate punctele de vedere: echitate socială, un sistem de pensii sustenabil și respectarea Constituției„, a mai spus premierul.
Motivarea ÎCCJ: discriminare și afectarea independenței justiției.
Instanța supremă a transmis o motivare extrem de dură, pe 39 de pagini, în care susține că proiectul guvernamental discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, potrivit Realitatea.net.
Printre motivele invocate de ÎCCJ se numără: încalcarea „brutală” a independenței justiției, eliminarea „de facto” a pensiei de serviciu pentru magistrați, termeni neclari și lacune normative, precum și afectarea securității raporturilor juridice prin creșterea bruscă a vârstei de pensionare pentru 66% dintre magistrații în funcție.
Judecătorii contestă și justificarea urgenței invocată de Guvern, arătând că motivele economice nu au fost demonstrate și că referirea la jaloanele PNRR ar fi „scoasă din context„.
Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților.
Proiectul de lege aprobat săptămâna trecută de Guvern prevede:
- Creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani
- Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate
- Vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani
Proiectul a primit aviz negativ din partea CSM. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net.
Când va decide CCR și ce urmează.
Curtea Constituțională urmează să discute sesizarea ÎCCJ pe 10 decembrie 2025, potrivit oficialilor CCR. Decizia Curții ar putea avea consecințe politice importante pentru Executiv, mai ales în contextul în care premierul Bolojan a legat anterior legitimitatea Guvernului de succesul acestei reforme.
Întrebat despre indexarea pensiilor în 2026, Bolojan a fost prudent: „Deciziile luate pentru anul viitor, în toate domeniile, inclusiv în această componentă, nu POT fi schimbate. Dacă anul viitor lucrurile evoluează și anumite aspecte ce țin de constrângeri vor fi evaluate, vom vedea atunci. Dar nu este corect să creezi așteptări care nu pot fi onorate.”
