Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat public motivele pentru care partidul a numit, la conducerea mai multor organizații de sector din Capitală, oameni veniți recent din afara formațiunii, potrivit Adevărul. Deciziile au fost validate în unanimitate de Biroul Politic Național al PNL, pe 21 august, și au stârnit critici în rândul liberalilor cu vechime din organizațiile afectate.
Cine sunt noii șefi de organizații
Sanda Nicola, fostă purtătoare de cuvânt a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, a preluat conducerea interimară a PNL Sector 2. Miniștrii Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu, ambii intrați în partid cu doar câteva luni în urmă, au fost numiți la sectoarele 3, respectiv 4, iar Andrei Badiu, apropiat al primarului general Ciprian Ciucu, la Sectorul 5.
Numirile au avut loc după ce Ciprian Ciucu a primit, din partea lui Bolojan, mandatul de a coordona activitatea PNL București și de a analiza organizațiile de sector rămase fără conducere după o serie de demiteri din vară.
Argumentul lui Bolojan: meritocrație și deschidere către societate
Întrebat despre tensiunile create de aceste numiri, liderul PNL a explicat că partidul are nevoie de o combinație între oamenii cu experiență din interior și profesioniști veniți din afara politicii, pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața electoratului.
🗞️ Citește și Acestea
„Încrederea în partidele politice este la un nivel redus”, a recunoscut Ilie Bolojan, potrivit Stiripesurse.ro, motivând astfel nevoia partidului de a se deschide către profesioniști din afara politicii.
Premierul interimar a adăugat că rezultatele unei organizații politice sau profesionale depind întotdeauna de o combinație între valorificarea oamenilor din interior și aportul celor veniți din afară, avertizând că, fără această deschidere, partidul riscă să rămână „închis în propria coajă”.
Contestații și tensiuni în interiorul PNL București
Deciziile vin pe fondul unui conflict mai vechi în interiorul organizației bucureștene, între tabăra lui Bolojan și gruparea din jurul fostului vicepreședinte Hubert Thuma. Foști lideri de sector, printre care Andrei Baciu și Ionuț Stroe, au contestat în instanță deciziile conducerii centrale a partidului, însă Curtea de Apel București le-a respins ultimele contestații, potrivit Critic Media.
Fostul șef al Serviciului de Informații Externe, Claudiu Săftoiu, a criticat public modul în care au fost înlocuite conducerile de sector, avertizând că partidul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii și că „aducerea de oameni străini de organizații” ar putea adânci divizarea internă.
De la moțiunea de cenzură la reconstrucția partidului
Schimbările din organizațiile bucureștene de sector au loc la câteva luni distanță de un moment de cotitură pentru PNL: demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR și congresul extraordinar din 21 iunie, în urma căruia Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului, iar conducerea de rang doi a fost restructurată. Robert Sighiartău a devenit secretar general, iar vechii prim-vicepreședinți, printre care Ciprian Ciucu și Adrian Veștea, au fost înlocuiți parțial.
Dintre toate organizațiile de sector din Capitală, doar cele din Sectorul 1 și Sectorul 6 și-au păstrat conducerile, George Cristian Tuță și, respectiv, Paul Moldovan rămânând singurii lideri validați anterior de partid. La Sectorul 2, jurnalista Sanda Nicola o înlocuiește pe fosta ministră a Educației, Monica Anisie, considerată apropiată de aripa conservatoare a partidului.
Ce urmărește, de fapt, noua conducere a PNL București
Dincolo de disputa imediată, mișcarea are și o miză electorală: viitoarele alegeri locale și parlamentare, pentru care PNL își reconstruiește structurile din Capitală în jurul unor nume considerate mai apropiate de electoratul urban decât vechile conduceri de sector.
Ciprian Ciucu a susținut că noile numiri transmit „un semnal” că partidul este deschis către societate, iar responsabilitatea președinților interimari este să construiască organizații conectate la problemele reale ale bucureștenilor, înaintea viitoarelor bătălii politice și administrative din Capitală.
Rămâne de văzut dacă acest mix între vechii membri și profesioniștii veniți recent din afara partidului va reuși să stingă tensiunile interne sau, dimpotrivă, va adânci ruptura dintre tabăra lui Bolojan și liberalii nemulțumiți de stilul în care s-au făcut schimbările.
