Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, la Digi24, că probabilitatea adoptării legii salarizării până la termenul de 31 august este tot mai redusă și a acuzat PSD că blochează proiectul, potrivit Adevărul.
Bolojan acuză PSD de blocarea proiectului
„Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că avem termen să-l aprobăm până pe data de 31”, a declarat Ilie Bolojan în interviul acordat Digi24.
Premierul interimar susține că negocierile purtate sub coordonarea Administrației Prezidențiale, prin consilierul Radu Burnete, nu au condus până acum la un acord politic, deși partidele au primit succesiv mai multe variante ale proiectului. În opinia sa, declarațiile publice ale social-democraților arată o probabilitate redusă ca aceștia să susțină forma aflată în negociere, deși partidele ajunseseră inițial la o înțelegere privind o anvelopă suplimentară de opt miliarde de lei, stabilită la Cotroceni.
„Dacă această lege nu se va depune, în mod cert partidul care are responsabilitatea blocării este PSD, asta este cât se poate de clar”, a mai spus premierul.
🗞️ Citește și Acestea
De ce refuză Guvernul să trimită proiectul fără un acord total
Ilie Bolojan a explicat că proiectul nu va ajunge în Parlament dacă nu este acceptat, în prealabil, de toate partidele implicate în negocieri. Temerea premierului este că, odată intrată în procedură parlamentară fără un acord politic ferm, legea ar putea fi modificată prin amendamente care cresc atractiv cheltuielile, dar depășesc capacitatea bugetului.
Scenariul acceptat de Guvern presupune menținerea cheltuielilor de personal în limita a 8,1% din PIB și un impact suplimentar de cel mult 11-12 miliarde de lei. Fără un acord politic, avertizează premierul, costul real ar putea urca la 15, 16 sau chiar 20 de miliarde de lei.
Salarizarea din educație, principalul punct de blocaj
Una dintre cele mai dificile probleme din negocieri rămâne salarizarea personalului din învățământ. Bolojan a amintit promisiunile făcute după greva profesorilor din 2023, când Guvernul s-a angajat ca salariul debutantului din educație să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie.
Potrivit calculelor prezentate de premier, respectarea integrală a acelei promisiuni ar necesita, de una singură, aproximativ opt miliarde de lei, sumă care fusese prevăzută inițial pentru corectarea salariilor din întregul sistem bugetar. Premierul interimar a precizat că i-a mandatat pe ministrul Finanțelor și pe ministrul Muncii să caute soluții pentru îmbunătățirea salarizării din educație, fără însă a se apropia de toate așteptările create în ultimii ani.
Presiune sindicală, pe fondul anunțurilor de proteste din 1 septembrie
Dincolo de negocierile politice, Guvernul se confruntă și cu opoziția mai multor categorii de bugetari față de forma proiectului aflat în lucru. Sindicatele din Educație au cerut retragerea variantei prezentate pe 20 august, susținând că aceasta încalcă principiul stabilit prin OUG 57/2023, potrivit căruia salariul profesorului debutant trebuie raportat la salariul mediu brut pe economie.
Grefierii au amenințat, la rândul lor, cu blocarea instanțelor și a parchetelor începând cu 1 septembrie, iar organizații din administrația publică și din sănătate au anunțat proteste similare, nemulțumite de grilele de salarizare propuse. Federațiile sindicale acuză Ministerul Muncii că nu a inclus în versiunea finală amendamentele transmise pe parcursul a două luni de discuții.
Riscul pentru ratingul de țară și pentru fondurile din PNRR
Bolojan a legat adoptarea legii nu doar de încasarea celor 770 de milioane de euro din PNRR, ci și de credibilitatea financiară a României pe termen mediu. Potrivit acestuia, promisiunile salariale care depășesc capacitatea economiei ar putea determina agențiile de evaluare să reducă ratingul de țară, ceea ce ar scumpi finanțarea statului și ar obliga viitoarele guverne la măsuri mai dure.
„Dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca și în 2027, 2028, cu guverne care sunt iresponsabile, să ne trezim că din nou derapăm”, a avertizat premierul, potrivit Digi24.
Ministerele implicate urmează să continue negocierile asupra grilelor de salarizare, iar dacă va fi găsit un compromis, discuția ar putea reveni la nivel politic, la Cotroceni. Bolojan a lăsat însă de înțeles că timpul rămas până la termenul de 31 august este extrem de scurt pentru finalizarea unui acord care să nu pună în pericol nici fondurile europene, nici stabilitatea bugetară pe termen lung.
